Pagina de start

 

Raport asupra realizării proiectului

„Atlasul Etnografic Român on-line”

 

                                                            Irina Oberländer-Târnoveanu

                                                            Coordonator de proiect

 

 

Conform prevederilor proiectului, în prima etapă, începând din luna aprilie 2006, ne-am concentrat pe alcătuirea echipei mixte de realizare, de la CIMEC şi Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, cunoaşterea membrilor echipei în cadrul unei serii de întâlniri la sediile celor două institute, stabilirea sarcinilor concrete în cadrul proiectului, pe tipuri de acţiuni (procesare date, digitizare, introducere date pe calculator, cercetare de teren, analiză şi programare etc.).

 

Analiza materialului documentar existent şi a necesităţilor de procesare informatică

 

Am făcut analiza materialului documentar existent şi a necesităţilor de procesare informatică. Astfel, am efectuat o analiză a întregului proiect de realizare a Atlasului Etnografic al României (AER) în ultimii 40 de ani şi s-a redactat un studiu privind istoria AER, metodologia utilizată atât în cercetarea de teren cât şi în prelucrarea datelor analitice şi sintetice, a hărţilor, indexul tematic etc., analiză materializată într-un studiu de cca. 40 de pagini, care va servi şi ca material de conţinut pentru situl web al Atlasului.

De asemenea, au fost analizate necesităţile de procesare informatică şi a început elaborarea specificaţiilor de programare pentru baza de date care trebuie să fie completată cu informaţii. Proiectarea bazei de date şi a sitului web presupune determinarea cerinţelor funcţionale, i.e. modalităţile de consultare, scenariile de căutare (e.g. geografic, cronologic, tipologic, pe regiuni istorice, etc.) şi utilizarea unor instrumente informatice moderne, care să poată trata complexitatea datelor: 8 domenii, 1200 de răspunsuri (de tip text liber, opţiune într-o listă închisă, aprobare/negare), cel puţin 3 orizonturi cronologice: 1970 – 1980 (data culegerii datelor), 1900 (situaţia reconstituită pe baza amintirilor informatorilor) şi 2006 (datele de verificare ce vor fi culese în cursul unei cercetări pe teren în zona pilot pentru a se verifica ce a mai supravieţuit din elementele consemnate anterior).

Baza de date va permite publicarea on-line a Atlasului şi selectarea datelor pe harta digitală. 

 

În a doua etapă de realizarea a proiectului nostru, începând din luna iulie a.c., ne-am axat activitatea pe direcţiile principale şi anume:

1.      pregătirea conţinutului sitului web al Atlasului etnografic, prin selectarea materialului primar şi digitizarea acestuia

2.      dezvoltarea suportului informatic (baza de date şi server cartografic)

3.      cercetarea etnografică de teren în zona pilot Horezu, jud. Vâlcea, pentru completarea datelor adunate prin cercetarea de acum 30 de ani

4.      Diseminarea rezultatelor proiectului prin organizarea unui colocviu şi a unor întâlniri la diverse instituţii culturale din ţară.

 

În perioada menţionată au avut loc mai multe şedinţe de lucru cu membrii colectivului de realizare a proiectului, atât la sediul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” cât şi la sediul CIMEC, precum şi întâlniri la diverse instituţii din ţară.

Pe data de 4 octombrie 2006, orele 10 – 16, am organizat un colocviu de prezentare a proiectului Atlasului Etnografic on-line în sala de conferinţe a Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” din Bucureşti, la care au participat cercetători, etnologi, geografi şi alţi specialişti interesaţi. Au fost prezentate, de asemenea, rezultate preliminare ale cercetării de teren făcute în luna august 2006 în zona Horezu, jud. Vâlcea. de către patru dintre etnografii care au realizat-o. Am răspuns la numeroase întrebări ale participanţilor, care şi-au exprimat interesul şi aprecierea deosebită pentru ceea ce s-a făcut şi urmează să se obţină în cadrul acestui proiect.

A fost tipărit un pliant de prezentare şi se pregătesc alte materiale de diseminare a rezultatelor.

 

Proiectarea structurii bazei de date şi a sitului web

 

Au fost elaborate specificaţiile de programare pentru baza de date şi a început realizarea programelor informatice. Un mare volum de muncă a fost realizat pentru trecerea pe suport digital a întrebărilor din chestionarul AER, codificarea întrebărilor şi realizarea structurii arborescente (echivalentul a peste 200 de pagini text A4 !), muncă migăloasă realizată de personal de la CIMEC. Baza de date va permite introducerea performantă a datelor primare, publicarea on-line a Atlasului şi selectarea datelor pe harta digitală. 

 

Digitizarea materialului textual şi imagistic

 

 Pentru proiectul pilot – zona etnografică Horezu, jud. Vâlcea – au fost scanate în continuare caiete-chestionar din arhiva AER, cuprinzând răspunsuri la peste 1200 de întrebări, completate de desene şi observaţii pe temele: Aşezare - Gospodărie, Locuinţă - Interior, Ocupaţii, Meşteşuguri - Instalaţii tehnice populare, Port popular, Artă populară, Obiceiuri calendaristice şi Obiceiuri familiale, scanându-se până la data prezentei raportări peste 800 de pagini (a se vedea Lista chestionarelor digitizate).

 

Realizarea serverului cartografic interactiv

 

            A început şi este în fază avansată de realizare serverul cartografic (Harta digitală a României) pentru afişarea dinamică a distribuţiei spaţiale a rezultatelor căutării în baza de date.

De exemplu, prin selectarea subiectului „Cauze ale părăsirii vetrelor de sat”, printr-un simplu clic se vor încărca dinamic pe harta on-line localităţile în care s-au colectat răspunsuri, cu simboluri diferenţiate pentru fiecare variantă de răspuns (incendii, epidemii de ciumă şi holeră, războaie sau invazii, măsuri administrative de sistematizare, condiţii geografice nefavorabile etc.). Alături va fi afişată legenda pentru fiecare simbol în parte.

 

Propuneri pentru continuarea sau dezvoltarea programului/proiectului/acţiunii culturale:

            Considerăm necesară continuarea proiectului în 2007 pentru:

·         finalizarea sistemului informatic integrat al Atlasului ( o jumătate de an nefiind suficientă pentru un proiect aşa de complex)

·         realizarea unui modul interactiv pentru public pe situl web care să permită oricărui cetăţean să răspundă on-line la întrebările chestionarului AER, să comenteze şi să-ţi adauge propriile amintiri, antrenând astfel publicul larg din ţară şi din diaspora românească la adunarea şi publicarea online de informaţii privind cultura şi civilizaţia tradiţională românească

·         realizarea unei prezentări a proiectului Atlasului etnografic în faţa locuitorilor şi reprezentanţilor administraţiei locale din satele cercetate în zona Horezu, furnizori de informaţii pentru Atlas, care trebuie să devină şi beneficiarii ei direcţi.