Boroneanţ, Vasile

Arheologia peşterilor şi minelor din România
2000
Boroneanţ, Vasile
Boroneanţ, Vasile
Boroneanţ, Vasile
coperta Arheologia peşterilor şi minelor din România
Gaura Chindiei ll - Siluete umane şi de păsări, schematizate, palmă umană
Gaura Chindiei ll – Pasăre
Gaura Chindiei ll – Reprezentarea Soarelui
Runc – Figură de cal
Ciurului – Izbuc -  Urme ale paşilor omului palolitic, impregnaţi pe podeaua peşterii
 
 
Legături:
 
 

Boroneanţ, Vasile

Arheologia peşterilor şi minelor din România
ediţia 2000, lucrare editată de cIMEC

(versiunea integrală - pdf, 70 MB, 335 pagini)

 

Cuvânt introductiv (pdf) Foreword (pdf)
   
Peşteri naturale (pdf) Peşteri antropice (pdf)
   
Avene (pdf) Adăposturi sub stâncă (pdf)
   
Stâncării (pdf) Mine (pdf)
   
Cariere (pdf) Lutării (pdf)
   
Saline (pdf) Planşe (pdf)
   
Indexul peşterilor, adăposturilor, minelor, carierelor şi salinelor (pdf)
 
Boroneanţ, Vasile - Arheologia peşterilor şi minelor din România
 


           Din introducere

         Cercetarea peşterilor şi adăposturilor sub stâncă, a pereţilor stâncoşi este unul dintre cele mai interesante domenii ale investigaţiilor ştiinţifice de caracter arheologic, istoric, geologic, geografic, paleontologic, speologie etc.
          Este unanim recunoscut că acestea au oferit cel dintâi adăpost omului în perioada preistorică, in special in epoca glaciară dar şi după aceea, în epoca istorică, in vreme de iarnă sau căutând adăpost răcoros în anotimpul călduros. Datorită caracterului lor tainic, întunecos, greu accesibil au fost obiectul sau încă sunt subiectul unor activităţi artistice, magice şi religioase. Însuşi creştinismul la începuturile sale s-a folosit de peşteri şi adăposturi, de stânci naturale, a săpat sau a amenajat peşteri sau stânci. Unele peşteri sunt recunoscute ca adevărate temple ale artei preistorice sau istorice şi au fost transformate în veritabile muzee prin amenajări speciale. Altele chiar au fost retrase din fluxul de vizitare turistic al marelui public în vederea protejării faţă de maladiile care pot să le aducă in chip involuntar şi să dăuneze conservării lor. Pentru acestea s-au amenajat altele, în apropiere în care au fost reproduse identic toate figurațiile din cele adevărate (Lascaux, Altamira). Este un exemplu muzeografic strălucit de grijă şi atenție ce trebuie acordat unui monument rupestru.
Sunt peşteri naturale sau create de mâna omului, cum ar fi cele din Munţii Buzăului, Banatului sau Dobrogea care au fost locuite de haiduci sau în scop pastoral şi nu de puține ori în interes militar-strategic…

          Se simte nevoia organizării unei evidenţe și din punct de vedere arheologic a acestor monumente. În această evidenţa trebuie să fie incluse şi peşterile şi lucrările antropice, indiferent de caracterul rocilor în care au fost săpate.
          Evidenţa ar trebui să cuprindă:

I. Peşteri şi adăposturi, stânci (stâncării).
A. Peşteri şi adăposturi naturale locuite sau amenajate de om.
a. Peşteri.
b. Adăposturi.
c. Stânci-stâncării.
d. Menhire etc.

Il. Alte categorii de lucrări în stâncă sau subterane executate de om.
A. Mine:
a) de aur şi argint.
b) de cupru.
c} de cărbune .
d) saline.
e) alte categorii de Iucrări miniere
B. Cariere:
a) de piatră.
b} de nisip şi prundiş
c) de pământ.
d) de caolin etc.
C. Lucrări subterane militare sau civile (tuneluri, aeroporturi,
cazemate, etc.).

III. Rezervaţii naturale de interes istorico-arheologic şi științific, in cadrul lor ambiental.
a. Rezervaţii arheologice.
b. Rezervaţii istorice.
c Rezervaţii naturale.

Pentru realizarea acestui proiect este nevoie de:
1) Investigaţii in obiective pentru obţinerea elementelor de încadrare ştiinţifică și culturală
2) Elaborarea documentaţiei grafice foto, video
3) Redactarea studiului documentar informativ asupra fiecărui obiectiv, un inventar al descoperirilor.
4) Ordonarea activităţii şi elaborarea proiectului de cercetare şi valorificare ştiinţifică, turistică, de protejare a acestora.
5) lnventarierea materialelor arheologice, istorice şi de altă natură și alte activităţi ce vizează buna evidenţă şi administrare a patrimoniului mobil şi imobil al fiecărui monument.
6) Elaborarea unei legislaţii privind organizarea de asociaţii, fundaţii, în care să aibă loc dezbateri publice cu colecţionarii de obiecte provenite din peşteri, din mine (flori de mină), din toate categoriile de monumente menţionate.
7) Introducerea în învăţământul preuniversitar şi universitar a unor cursuri sau lecţii care să se ocupe de protejarea, consolidarea şi conservarea tuturor categoriilor de monumente pentru a crea convingerea ca şi generaţiile viitoare să le poată vizita nealterate şi în bună stare.

          Peşterile, minele, carierele, salinele, sunt surse niciodată isprăvite ale reîmprospătării şi stimulării cercetării ştiinţifice, ale cunoaşterii potenţialelor materiale, ale producţiei artistice, laice sau religioase. Ele oferă deopotrivă criterii şi argumente pentru conservarea, restaurarea şi reconstituirea aspiraţiilor şi realizărilor epocilor istorice parcurse până acum de umanitate.
Reflectă neastâmpărul şi dorinţa de prefaceri, de noutate a spiritului uman, justifică sensul existenţei umane.
          Minele mai oferă însă şi adevărate opere ale naturii, descoperite de om odată cu străpungerea depozitelor subterane. Ele însele colecţionate, de către mineri, de colecţionarii din epoca noastră, alcătuiesc adevărate tezaure de mare interes pentru vizitatorii muzeelor. Ele reprezintă, de asemenea, izvoare de inspiraţie pentru artiştii epocilor viitoare.

Dr. Vasile Boroneanț
București, 2000


cIMeC - Institutul de Memorie Culturală
2011 
webmaster: Vasile Andrei

 

Profile