Cuprins

II.5. Necropola de incineraţie din punctul Hop

Vasile Moga, Constantin Inel, Adrian Gligor, Aurel Dragotă
Catalogul mormintelor de incineraţie - Scurte consideraţii istorice
Lista ilustraţiilor

           Denumirea acestui punct se referă la două mici coline situate în vecinătatea unor galerii antice de mină din zona Găuri (Fig. 33/1) şi a unui lac artificial "Tăul Găuri", unde documente cartografice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ale căror copii au fost consultate, plasau aici - în apropierea galeriei "Deak Ferencz" - una din necropolele sitului anticWollmann 1986, 253..
           Sondajele din anul 2000 au confirmat existenţa unui număr de patru morminte de incineraţie în gropi uşor albiate, cu pereţii arşi şi obiecte de inventar specifice acestui gen de descopeririCCA 2001, 210 - 211, nr. 173 (4).. Ne găseam deci într-un punct în care informaţiile bibliografice şi investigaţiile preliminare confirmau existenţa necropolei romane de incineraţie de la Hop (alături de altele de la Alburnus Maior, n.n).
           Pe parcursul celor şase luni ale campaniei arheologice 2001 au fost realizate cercetări arheologice prin deschiderea a 27 unităţi de săpătură - secţiuni şi suprafeţe - (Fig. 1) cu dimensiuni variabile (codurile acestora fiind cuprinse între 01 05 01 055-01 05 01 081)Aceste coduri sunt cele utilizate şi în baza de date a Proiectului Naţional Alburnus Maior, realizată începând cu iulie 2002.. În aceste unităţi de săpătură au fost descoperite 169 de morminte de incineraţie.
           Stratigrafia necropolei este relativ unitară pe toată suprafaţa cercetată în anul 2001, sub stratul vegetal, gros de 0,15-0,30 m, urmează un nivel de culoare maronie care conţine şi pigment şi în care apar mormintele (este vorba de nivelul de cultură roman). Grosimea acestui nivel variază între 0,30-0,45 m. Sub acest nivel începe sterilul arheologic, de culoare gălbuie, în care coboară de multe ori gropile mormintelor de incineraţie.
           Prezentarea unităţilor de săpătură.
          
Pe lângă prescurtările general-acceptate, pentru descrierea unităţilor de săpătură, a mormintelor şi a obiectelor de inventar descoperite s-au utilizat următoarele abrevieri:
           S = secţiune
           C = casetă
           M = mormânt
           O = orientare
           L = lungime
           l = lăţime
           A = adâncime
           g = grosime
           h = înălţime
           D = diametru
           D.ext. = diametru exterior
           D.int. = diametru interior
           D.g. = diametru gură
           D.f. = diametru fund
           D.max. = diametru maxim
           S. 01 05 01 055 (Fig. 2, fostă S.I/2001) de 20 x 4 m, orientată sud-nord. Deschisă în extremitatea estică a celor două coline denumite "Hop"; în ea au fost surprinse şase morminte de incineraţie (M1-M6). În stratul vegetal, în dreptul m. 13 s-a identificat un cui din fier (Fig. 18/5), cu secţiune patrulateră (L = 9 cm, g = 0,6 cm), de tipul celor găsite în morminte.
           S. 01 05 01 056 (Fig. 2, fostă S.II/2001) de 24 x 4 m, orientată sud-nord. Deschisă la vest de S 01 05 01 055, cu un martor de 2 m între ele (suprafaţă ocupată şi de sondajul din anul 2000, notat atunci S. I/2000). Au fost surprinse nouă morminte de incineraţie (M7-M15), iar pe latura de nord s-a evidenţiat o amenajare de pietre deranjată - (posibil resturile foarte deranjate ale unei amenajări patrulatere cu caracter funerar). De aici provin fragmente ceramice din patru vase, din pastă grosieră, de culoare gălbuie, brun-cenuşie, cenuşiu-negricioasă şi cărămizie; două piroane fragmentare, cu secţiune patrulateră (h = 3,7 cm, 4,8 cm; g = 0,8 cm, 1 cm).
           S. 01 05 01 057 (Fig. 3, fostă S.III/2001), de 20 x 4 m, orientată sud-nord. Deschisă paralel cu S.01 05 01 073, cu un martor estic de 2,85 m. S-au descoperit cinci morminte de incineraţie (M16-M20), iar în stratul vegetal, în dreptul m. 17, s-au descoperit două piroane (Fig. 19/18-19), cu secţiune patrulateră (h = 7,6 cm, 8,7 cm; g = 0,5 cm). Între m. 11,50-14,80 s-a identificat un ring circular din piatră, care intra în profilul estic şi de aici în secţiunea vecină, S. 01 05 01 058 (unde a şi fost înregistrat). Aproximativ în aceeaşi zonă, în dreptul m. 13,50, la 2,46 m faţă de profilul de est, însă în exteriorul mormântului, s-au descoperit: un pinten din fier cu rotiţă (Fig. 19/20) - datat în secolele XV-XVI (h = 15,8 cm, l = 9,8 cm); cataramă din fier pentru pinten (Fig. 19/22), de formă ovală (L = 4,8 cm); piron din fier (Fig. 19/21), cu secţiune patrulateră (h = 8,1 cm, g = 0,8 cm); fragmente ceramice.
           S. 01 05 01 058 (Fig. 3, fostă S. IV/2001), de 20 x 4 m, orientată sud-nord. Deschisă pe latura estică a S.01 05 01 058, cu un martor de 0,75 m. S-au descoperit şase morminte de incineraţie (M21-M26).
           S. 01 05 01 059 (Fig. 3, fostă S.V/2001), de 20 x 4 m, orientată sud-nord. Deschisă paralel cu S. 01 05 01 058, cu un martor de 0,50 m. S-au descoperit şase morminte de incineraţie (M27-M32).
           S. 01 05 01 060 (Fig. 4, fostă S.VI/2001), de 21 x 4 m, orientată nord-sud. Deschisă la est de S. 01 05 01 059, cu un martor de 0,50 m. Au fost descoperite cinci morminte de incineraţie (M33-M37).
           S. 01 05 01 061 (Fig. 4, fostă S.VII/2001), de 21 x 4 m, orientată nord-sud. Deschisă la est de S. 01 05 01 060, cu un martor de 0,50 m. S-au descoperit cinci morminte de incineraţie (M38-M42).
           S. 01 05 01 062 (Fig. 5, fostă S.VIII/2001), de 15 x 4 m, orientată nord-sud. Deschisă la est de S.01 05 01 061, cu un martor de 0,50 m. S-au descoperit cinci morminte de incineraţie (M43-M47).
           S. 01 05 01 063 (Fig. 5, fostă S.IX/2001), de 22 x 6 m, orientată nord-sud. Deschisă cu un martor de 0,50 m vest de S.01 05 01 056. Au fost descoperite şase morminte de incineraţie (M48-M53). Între m. 8,20-9,60, la -0,60 m s-a depistat un complex, în care se aflau fragmente de la două capace de vas, de la un vas şi dintr-o bară subţire de bronz.
           S. 01 05 01 064 (Fig. 6, fostă S.X/2001), de 16 x 4 m, orientată nord-sud. Deschisă la est de S. 01 05 01 062, cu martor de 0,50 m. Au fost descoperite trei morminte de incineraţie (M54-M56).
           S. 01 05 01 065 (Fig. 6, fostă S.XI/2001), de 22 x 6 m, orientată nord-sud, cu un martor de 0,50 m vest, faţă de S.01 05 01 063. S-au descoperit şapte morminte de incineraţie (M57-M63). În caroul 1 (-0,20-0,50 m), s-au descoperit două lacrimaria (Fig. 22/4-5) fragmentare (D.g = 2,9 cm, 2,6 cm; h = 4,7 cm, 7,9 cm).
           S. 01 05 01 066 (Fig. 6, fostă S.XII/2001), de 22 x 4 m, orientată nord-sud. Deschisă cu un martor estic de 0,50 m faţă de S.01 05 01 064. Au fost descoperite cinci morminte de incineraţie (M64-M68). Între m. 21-22, s-a realizat o casetă (C1 = 0,30 x 1,34 m), deoarece în profil, la adâncimea de 0,44 m, s-a găsit un lacrimarium (D.f. = 7,1 cm, D.g. = 4,1 cm, h = 17,7 cm) (Fig. 23/1).
           S. 01 05 01 067 (Fig. 7, fostă S.XIII/2001) - iniţial de 15 x 7m, a fost mărită cu trei casete: pe latura de vest de 3 x 5 m; pe latura de nord, de 2 x 12 m; pe latura de sud de 3,5 x 1,30 m. Orientată est-vest, în prelungirea S.01 05 01 077 şi S.01 05 01 081, cu martor estic de 1,70 m. S-au descoperit în total 12 morminte de incineraţie (M69-M80). Între m. 13-15, pe latura nordică, apare un complex cu contur neregulat (aproximativ rectangular), prezentând un pat de cioburi, pigment cărbune, un lacrimarium (Fig. 23/5) (D.f. = 5,2 cm, D.g. = 3,8 cm, h = 10,2 cm) - un posibil mormânt neconturat clar. Aici s-au identificat cinci piroane (Fig. 23/6-10) din fier, cu secţiune patrulateră, având dimensiunile cuprinse între: L = 9-21 cm; g = 0,8-1,1 cm; un fragment dintr-o unealtă din fier, prevăzută cu gaură de înmânuşare (D = 6,8 cm, D.int. = 2,7 cm); partea superioară a unui vas din sticlă (h = 4 cm, D.g. = 5,2 cm); fragment ceramic dintr-un vas de provizii, confecţionat din pastă grosieră, de culoare cărămiziu închis; fragment dintr-un vas de sticlă, semisferic în secţiune. În colţul nord-estic al secţiunii, apare o amenajare de piatră unde s-a descoperit o râşniţă rotundă, din piatră şi fragmente ceramice romane.
           S. 01 05 01 068 (Fig. 8, fostă S.XIV/2001), de 22 x 8,5 m, orientată nord-sud. Deschisă la est de S.01 05 01 066, cu un martor de 0,50 m. S-au descoperit 11 morminte de incineraţie (M81-M91).
           S. 01 05 01 069 (Fig. 9, fostă S.XV/2001), de 10 x 5 m, orientată est-vest. Trasată în extremitatea vestică a necropolei, în prelungirea S. 01 05 01 076, cu un martor de 2 m. A rezultat în săpătură doar o amenajare de piatră (traseu de ziduri) de factură modernă, conform materialelor arheologice descoperite: ceramică cu glazură, de culoare neagră, verde, galbenă sau albă, fragmente de lulele, fragmente de sticlă şi potcoave fragmentare. Amenajarea de piatră intră în profilul nordic al secţiunii. Nu au fost descoperite morminte care să ateste extinderea necropolei aici, astfel încât se poate constata că necropola se delimitează în partea vestică în acest punct cu acel nivel al rocii dure - dacit (?), care delimita necropola pe latura sud-vestică.
           S. 01 05 01 070 (Fig. 10, fostă S.XVI/2001), de 22 x 5 m, orientată nord-sud. Trasată spre vest de S. 01 05 01 065, cu un martor de 0,50 m. Au fost descoperite 10 morminte de incineraţie (M92-M101).
           S. 01 05 01 071 (Fig. 10, fostă S.XVII/2001), de 22 x 5 m, orientată nord-sud. Trasată la vest de S. 01 05 01 070, cu un martor de 0,50 m. Au fost descoperite patru morminte de incineraţie (M102-M105). În caroul 1 au fost descoperite la adâncimea de 0,55 m, grupate la un loc, fragmentele ceramice de la nouă vase fructieră (Fig. 26/1-3), fără alte urme de arsură ori indicii că ar fi fost integrate unui mormânt, însă caracterul cultic al depunerii este cert. Din această secţiune, mai provine un opaiţ monolychnis fragmentar, confecţionat din pastă fină, cărămiziu-gălbuie (L = 7,8 cm, D.f. = 3 cm, g = 2,5 cm).
           S. 01 05 01 072 (Fig. 11, fostă S.XVIII/2001), de 20 x 2 m, orientată est-vest. Trasată în extremitatea estică a necropolei, pentru verificarea limitei acesteia spre est. A fost descoperit un singur mormânt (M106), şi acesta posibil să fie deranjat de lucrările agricole, datorită plasării sale imediat sub stratul vegetal.
           S. 01 05 01 073 (Fig. 11, fostă S.Ia/2001), de 20 x 4 m, orientată sud-nord. Deschisă în extremitatea vestică a celor două coline denumite "Hop", cu un martor vestic de 0,50 m faţă de sondajul S.III/2000. Au fost surprinse 14 morminte de incineraţie (M107-M120), iar între m. 15,50-20,00 s-a realizat o primă casetă, notată C.I (4,50 x 2 m). Datorită descoperirilor de complexe arheologice, în extremitatea vestică a C.I a fost trasată caseta C.II (16 x 8 m), iar la S de aceasta, cu un martor de 0,50 m a fost deschisă caseta C.III (9 x 6 m).
           Între m. 4-6, la -0,30 m, am identificat fragmente dintr-un opaiţ monolychnis, realizat din pastă fină, cărămiziu închisă, cu ştampila ilizibilă, încadrată între două incizii circulare. O potcoavă din fier (D = 10,8 cm, l = 2,3-3,2 cm, g = 0,6 cm) s-a găsit în stratul vegetal, în dreptul m. 13. În caroul 1, cu prilejul decopertării (-0,20 m), au fost identificate mai multe cuie din fier (Fig. 27/1-10), cu secţiune patrulateră, majoritatea fragmentare (L = 5-9,4 cm, g = 0,5-1,1 cm). Între m. 18,50-21,00, în colţul nord-vestic al casetei C.I a fost surprinsă o zonă cu cert caracter funerar, în care nu s-a putut delimita conturul gropii vreunui mormânt. Aici s-au descoperit însă 12 opaiţe, un vas de sticlă şi mai multe vase ceramice, toate piese tipice inventarului funerar din această necropolă: vas bitronconic fragmentar (Fig. 28/7), realizat din pastă grosieră (D.f. = 8,8 cm, D.max. = 18 cm, h = 20,4 cm); vas bitronconic fragmentar (Fig. 28/8) cu dimensiunile: D.f. = 3,4 cm, D.max. = 8,8 cm, h = 10 cm; vas-ulcior (Fig. 28/9) cu o toartă şi incizii sub gât (D.f. = 5 cm, D.max. = 8,8 cm, h = 12,4 cm); opaiţ monolychnis (Fig. 29/1), realizat din pastă fină, de culoare cărămiziu-cafenie, cu trei proeminenţe (L = 7,1 cm, D.f. = 3 cm, g = 2,5 cm); opaiţ monolychnis (Fig. 29/2), confecţionat din pastă fină, de culoare cărămiziu deschis, cu trei proeminenţe (L = 7,3 cm, D.f. = 3 cm, g = 2,5 cm); opaiţ monolychnis fragmentar, din pastă fină cărămizie, din care s-au mai păstrat două proeminenţe (D.f. = 3,4 cm, L = 6 cm, g = 3 cm), cu ştampilă reconstituită parţial -" …ATI"- inclusă între două cercuri incizate; opaiţ monolychnis, din pastă fină, de culoare cărămiziu-maronie (L = 7,1 cm, D.f. = 2,8 cm, g = 2,8 cm); opaiţ monolychnis, cu trei proeminenţe, din pastă fină de culoare cărămiziu deschis (L = 6,7 cm, D.f. = 2,7 cm, g = 2,7 cm); lacrimarium (Fig. 29/3) (h = 10,7 cm, D.f. = 3,3 cm, D.g. = 2,3 cm); opaiţ monolychnis fragmentar (Fig. 29/4), cu trei proeminenţe, confecţionat din pastă fină, cărămizie închis, cu ştampilă ilizibilă (L = 7,5 cm, D.f. = 3,5 cm, g = 2,4 c); opaiţ monolychnis fragmentar (Fig. 29/5), cu trei proeminenţe, realizat din pastă fină, poroasă, de culoare cărămiziu deschis (L = 6,6 cm, g = 2,6 cm, D.f. = 3,8 cm); opaiţ monolychnis (Fig. 29/6), cu trei proeminenţe, lucrat din pastă fină, brun-cărămizie (L = 8 cm, D.f. = 3,4 cm, g = 2,7 cm); opaiţ monolychnis fragmentar (Fig. 29/7), din pastă fină, foarte friabilă, de culoare cărămiziu închis (L = 6,3 cm, D.f. = 2,8 cm, g = 2,9 cm); fund de vas, din pastă semifină, de culoare cărămiziu-maronie (D.f. = 2,8 cm); opaiţ monolychnis (Fig. 29/8), cu trei proeminenţe, din pastă fină, brun-cărămizie, având bordura ornamentată cu reţea geometrică şi ştampila ilizibilă (L = 7,2 cm, D.f. = 2,9 cm, g = 3 cm); opaiţ monolychnis (Fig. 29/9), cu trei proeminenţe, confecţionat din pastă fină, de culoare cărămizie, cu ştampila "FORTIS" (L = 7,2 cm, D.f. = 3,2 cm, g = 2,7 cm); opaiţ monolychnis (Fig. 29/10), cu trei proeminenţe bifide, lucrat din pastă fină, de culoare cărămizie (L = 7,3 cm, D.f. = 3,5 cm, g = 2,5 cm); opaiţ monolychnis fragmentar (Fig. 29/11), lucrat din pastă fină cărămiziu-gălbuie (D.f. = 3,4 cm, g = 2,7 cm).
           S. 01 05 01 074 (Fig. 12, fostă C.II /2001), de 16 x 8 m, orientată nord-sud. Au fost descoperite şase morminte de incineraţie (M121-M126).
           S. 01 05 01 075 (Fig. 13, fostă C.III/2001), de 9 x 6 m trasată pe latura de sud a secţiunii S. 01 05 01 074, cu un martor între ele de 0,50 m. Au fost descoperite trei morminte de incineraţie (M127-M129).
           S. 01 05 01 076 (Fig. 14, fostă S.Ib/2001), de 25 x 4 m, orientată vest-est. Trasată pe latura nordică a necropolei, în imediata apropiere a drumului forestier actual; în ea au fost descoperite 10 morminte de incineraţie (M130-M139). În caseta de 1,40 m x 2,34 m, la adâncimea de 0,40 m, s-a identificat un piron din fier, cu secţiune patrulateră (h = 8,1 cm, g = 0,4 cm).
           S. 01 05 01 077 (Fig. 14, fostă S.IIb/2001), de 20 x 4 m, orientată vest-est. Trasată spre est, în prelungirea secţiunii S. 01 05 01 076; aici au fost descoperite şase morminte de incineraţie (M140-M145). Din stratul vegetal (-0,20 m), la m. 7,25 s-a recuperat un fragment de potcoavă din fier (D = 10,5 cm, l = 0,5 cm, g = 3,2-3,4 cm).
           S.01 05 01 078 (Fig. 15; 33/2, fostă S.IIIb/2001), de 22 x 4 m, orientată est-vest. Trasată paralel cu latura sudică a S. 01 05 01 076, cu martor de 0,50 m; aici au fost descoperite opt morminte de incineraţie în groapă simplă, precum şi un altul placat cu piatră (M146-M154). La decopertare, în dreptul m. 13, s-a identificat în stratul vegetal un vas bitronconic fragmentar, confecţionat din pastă grosieră cărămiziu-gălbuie, prevăzut cu o toartă în bandă lată (D.f. = 8,5 cm, D.max. = 16,4 cm, h = 18,7 cm). Între m. 14-15, la -0,65 m, s-au descoperit fragmente ceramice dintr-un castron, realizat din pastă grosieră cărămiziu-gălbuie.
           S. 01 05 01 079 (Fig. 15; 33/3, fostă S.IVb/2001), de 20 x 4 m, orientată vest-est. Trasată paralel cu latura sudică a S. 01 05 01 077, cu un martor de 0,50 m; aici au fost descoperite nouă morminte de incineraţie (M155-M163).
           S. 01 05 01 080 (Fig. 16, fostă S.Vb/2001), de 13,50 x 4,50 m, orientată vest-est. Trasată paralel cu latura sudică a S. 01 05 01 078, cu un martor de 0,50 m; aici s-au descoperit două morminte de incineraţie (M164-M165).
           S. 01 05 01 081 (Fig. 17, fostă S.VIb/2001), de 8 x 5,50 m, orientată vest-est. Trasată în prelungirea estică a S. 01 05 01 080, cu un martor de 0,50 m, aici s-au descoperit patru morminte de incineraţie (M166-M169). Din stratul vegetal, s-au prelevat fragmente ceramice, lucrate din pastă grosieră, de culoare cărămizie şi un fragment de opaiţ, confecţionat din pastă fină, gălbuie, la care s-a mai păstrat palmeta, ornamentată cu linii incizate (g = 3,2 cm).


Note de subsol

1. Wollmann 1986, 253.
2. CCA 2001, 210 - 211, nr. 173 (4).
3. Aceste coduri sunt cele utilizate şi în baza de date a Proiectului Naţional Alburnus Maior, realizată începând cu iulie 2002.