Cuprins

III.2. Edificiul de cult din punctul Drumuş (Edificiul T II)

Cristina Crăciun, Anişoara Sion

Tipologie - Punere în operă - Catalog - Catalog ceramic Geniul Sardeatilor - Lista ilustraţii

Model şi punere în operă            Ideea unor modele pentru diferite tipuri de construcţii nu este o noutate. În cazul nostru, deşi proporţia, în sensul vitruvian al termenului, era sesizabilă, era evidentă o modificare a trasajului fundaţiilor în partea stângă a edificiului.            Pornind de la dimensiunile edificiului în dreptul aliniamentelor altarelor şi zonei cellei şi prin verificarea traseelor regulatoare pornind de la axul median al acestor spaţii, am încercat reconstituirea proiectului arhitectural.            Planul edificiului T II a fost conceput simetric, având o axă de compoziţie orientată pe direcţia laturilor lungi, nord-est-sud-vest, care trece prin intersecţia diagonalelor spaţiului E din prima fază a edificiului.            Dimensiunea laturii scurte y2, măsurată pe exterior, are valoarea de 11,35 m, ceea ce se apropie de jumătatea dimensiunii laturii lungi x2 (Fig. 8).            Lungimea spaţiilor F şi E, măsurată la exteriorul zidăriei se înscrie în valoarea de 7,68 m, fiind de două ori mai mare decât deschiderea interioară (lăţimea) spaţiului E (3,85 m).            Pe baza rapoartelor proporţionale care s-au putut stabili între dimensiunile diferitelor elemente constitutive, se poate compune o schemă ideală de compoziţie a edificiului, pentru faza iniţială de construcţie.            În această ipoteză s-a luat în calcul grosimea minimă a zidurilor -0,65-0,70 m în faza N I, faţă de 0,75-0,80 m, grosimea zidurilor din faza N2 (Fig. 6).            Se poate observa că modulul de bază este egal cu deschiderea spaţiului E, adică 3,80-3,85 m. Pentru un picior egal cu 0,29574 m, rezultă o valoare a unităţii modulare de 13 pedes = 3,84 m.            Dimensiunile edificiului în proiect au fost de 78 x 39 pedes, adică 23,06 x 11,53 m. Pentru celelalte dimensiuni, reconstituirea noastră este următoarea:            - 9 pedes = 2,66 m lăţimea spaţiilor laterale din care 4 1/2 pedes = 1,33 m lăţimea porticului.            În desfăşurarea pe axul longitudinal pentru spaţiile E şi F, proiectul prevedea 26 pedes = 7,68 m. Curtea avea lungimea de 42 pedes şi lăţimea de 21 pedes.            Faţă de această schemă ipotetică (Fig. 8) diferenţele (Fig. 7/1) se datorează următoarelor cauze:            - elementele de relief din zona amplasamentului sitului: pe partea dreaptă a edificiului era dealul, iar decaparea unei suprafeţe mai mari ar fi implicat un efort uman uriaş. Pe partea stângă, valea de la sud de albia pârăului Găuri prezenta o cădere bruscă şi brutală a pantei: de altfel, pe această parte, latura x1 urmează un traseu paralel cu curba de nivel a ruperii pantei.            - tehnica de execuţie, mai puţin abilă, materialele folosite în construcţie (pietre de carieră), materialul de agregare, dar mai ales intervenţiile constructive ulterioare, pentru ranforsarea zidurilor din pietre legate cu pământ.

Note de subsol

57. Detoni-Kurent 1963, passim. O tratare a problemei pentru edificii sacre în Dacia: Nicolaus 1983, 251-258; ca metodă şi demonstraţie pentru arhitectura militară Bărbulescu 1987, 176-188. 58. Dată fiind starea de conservare, nu am abordat decât problema planului orizontal sau conform textului lui Vitruviu, iconografia edificiului T II.