Cadrul geologic -- Munţii Apuseni

Munţii Apuseni sunt consideraţi un sector distinct al lanţului carpatic. Acest masiv se prezintă ca o barieră mai mult sau mai puţin continuă între două bazine principale: bazinul Pannonic la vest şi bazinul Transilvaniei la est. Munţii Apuseni sunt limitaţi la sud de valea Mureşului, care-i separă de Carpaţii Meridionali. Aceşti munţi sunt divizaţi în două părţi: Apusenii de nord şi Apusenii de sud. Munţii Metaliferi reprezintă cel mai important masiv al Apusenilor de sud. Atât Munţii Apuseni de nord cât şi cei sudici sunt constituiţi dintr-o suită de sisteme de pânze de şariaj, puse în loc în cursul a trei tectogeneze succesive: Cretacic mediu, pre-Gossau şi Laramic

. Din punct de vedere geotectonic, Munţii Apuseni au în constituţia lor Transilvanide, Apusenide şi Unitatea de Bihor

În cadrul Munţilor Apuseni, regimul tectonic de la mijlocul terţiarului este responsabil atât de formarea unor bazine orientate nord-vest-sud-est, cât şi de generarea magmatismul calco-alcalin terţiar. Acest magmatism reprezentat prin roci vulcanice-subvulcanice şi piroclastite este bine dezvoltat în partea de sud a Munţilor Apuseni, în interiorul bazinelor terţiare Brad-Săcărâmb, Zlatna-Stanija, Roşia Montană-Bucium, Baia de Arieş şi Zarand, orientate global nord-vest-sud-est şi de-a lungul Văii Mureşului (est-vest). Magmatismul terţiar a generat sisteme mineralizate de tip porphyry copper (Cu) şi zăcăminte epitermale de metale preţioase (Au, Ag), concentrate în Munţii Metaliferi (Patrulaterul Aurifer).

Cuprins
Reţelele miniere antice. Misiunile arheologice franceze 1999-2001
Béatrice Cauuet , Bruno Ancel , Christian Rico , Călin Tămaş
Cadrul cercetării	Sectoarele Orlea-Ţarina-Carpeni
Cadrul geologic	Sectorul Coş
Contextul geologic de la Roşia Montană	Bilanţul prospecţiunii şi explorării
Masivul Cârnic	Însemnătatea săpăturilor
Masivul Cetate	Lista ilustraţiilor
Sectorul Hăbad
Cadrul geologic -- Munţii Apuseni Munţii Apuseni sunt consideraţi un sector distinct al lanţului carpatic. Acest masiv se prezintă ca o barieră mai mult sau mai puţin continuă între două bazine principale: bazinul Pannonic la vest şi bazinul Transilvaniei la est. Munţii Apuseni sunt limitaţi la sud de valea Mureşului, care-i separă de Carpaţii Meridionali. Aceşti munţi sunt divizaţi în două părţi: Apusenii de nord şi Apusenii de sud. Munţii Metaliferi reprezintă cel mai important masiv al Apusenilor de sud. Atât Munţii Apuseni de nord cât şi cei sudici sunt constituiţi dintr-o suită de sisteme de pânze de şariaj, puse în loc în cursul a trei tectogeneze succesive: Cretacic mediu, pre-Gossau şi Laramic . Din punct de vedere geotectonic, Munţii Apuseni au în constituţia lor Transilvanide, Apusenide şi Unitatea de Bihor În cadrul Munţilor Apuseni, regimul tectonic de la mijlocul terţiarului este responsabil atât de formarea unor bazine orientate nord-vest-sud-est, cât şi de generarea magmatismul calco-alcalin terţiar. Acest magmatism reprezentat prin roci vulcanice-subvulcanice şi piroclastite este bine dezvoltat în partea de sud a Munţilor Apuseni, în interiorul bazinelor terţiare Brad-Săcărâmb, Zlatna-Stanija, Roşia Montană-Bucium, Baia de Arieş şi Zarand, orientate global nord-vest-sud-est şi de-a lungul Văii Mureşului (est-vest). Magmatismul terţiar a generat sisteme mineralizate de tip porphyry copper (Cu) şi zăcăminte epitermale de metale preţioase (Au, Ag), concentrate în Munţii Metaliferi (Patrulaterul Aurifer).
Note de subsol
1. Cercetătoare C.N.R.S. (Centre National de la Recherche Scientifique), arheolog la U.T.A.H (Unité Toulousaine d'Archéologie et d'Histoire), Universitatea Le Mirail, Toulouse (Franţa); coordonatoarea misiunilor franceze la Roşia Montană. 2. Muzeograf la Serviciul Cultural al oraşului Argentičre-la-Bessée (Franţa). 3. Conferenţiar la Universitatea Le Mirail, Toulouse; arheolog în cadrul U.T.A.H. (Franţa). 4. Şef lucrări, Departamentul de Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (România). 13. Balintoni 1994. 14. Balintoni 1994; Balintoni 1997.