Prin poziţia sa geografica România dispune de o mare varietate de resurse naturale, care dau posibilitatea practicării unei game diverse de forme de turism. Pentru dezvoltarea acestui sector, regiunea Oltenia trebuie sa acorde un interes aparte promovării turismului de orice fel. Oltenia deţine un valoros si bogat potenţial care valorificat, ar putea face ca regiunea sa fie competitiva pe piaţa turismului intern si european. Regiunea este compusa din cinci judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt si Vâlcea si ocupa o suprafaţa de 29.212 kmp. adică 12,25% din suprafaţa totala a României. Carpaţii Meridionali si Dunărea formează în nordul si în sudul regiunii graniţele naturale ale Olteniei.
Obiective turistice
Oltenia este de asemenea un ţinut al mănăstirilor, bisericilor si schiturilor, fiind a doua regiune după Moldova ca număr si importanta a acestor aşezăminte religioase. Regiunea însumează peste 60 mănăstiri şi schituri ortodoxe, din toate perioadele istorice ale regiunii, începând cu secolul 14, unele din acestea prezentând fresce exterioare de o valoare deosebita care dau "simţul măsurii si gustul logicii ce caracterizează tradiţia bizantina" (Gabriel Millet, L'Ancient Art Serbe) şi constituind veritabile locuri de pelerinaj situate în zone pitoreşti, ce constituie adevărate izvoare de sănătate şi de renaştere sufletească.
Dar pentru ca toate acestea să fie uşor accesibile se impune nevoia dezvoltării infrastructurii turistice de acces şi a îmbunătăţirii şi reabilitării punctelor turistice de atracţie si a facilitaţilor pentru turişti in zonele cu potenţial turistic ridicat, cu posibilitatea de stabilizare si gradual, de extindere a structurii de atragere a turiştilor. Pentru punerea in valoare a obiectivelor turistice din regiune se are in vedere asigurarea accesibilităţii la reţeaua aeriană, feroviară şi rutieră prin dezvoltarea şi modernizarea aeroporturilor existente, modernizarea căilor rutiere şi extinderea reţelelor telefonice la nivelul tuturor localităţilor prin utilizarea de tehnologii adecvate.
Oltenia are o reţea totală de şosele de 10.162 km (12,95% din totalul naţional), din care 1944 km sunt drumuri naţionale (12,91% din total drumuri naţionale) – 1662 km modernizaţi - şi 8.218 km drumuri judeţene şi comunale – 1638 km modernizaţi. Regiunea de sud–vest a Olteniei este traversată de două mari drumuri europene:
- E70 pe axa Vest-est, de la Timişoara la Bucureşti, apoi înspre Giurgiu si graniţa cu Bulgaria,
incluzând autostrada Bucureşti-Piteşti si
- E79 pe axa Sud-nord de la Calafat / graniţa cu Bulgaria la Oradea /graniţa cu Ungaria, trecând prin Sibiu, Alba Iulia si Cluj Napoca.
În Oltenia exista un singur aeroport situat în Craiova si care este pe poziţia a treia ca mărime între aeroporturile din România.
TRASEE
Un traseu reprezentativ de acest gen care îmbină elemente de etnografie, folclor, natură şi istorie este RÂMNICU VÂLCEA – TG. JIU (113km) – BAIA DE ARAMĂ (158km) – BĂILE HERCULANE (222km) – DROBETA TURNU SEVERIN (226km).
“Oltenia de sub Munte” sau „Oltenia Subcarpatică” cum se mai numeşte zona străbătută de cea mai mare parte a acestui traseu – se constituie într-un autentic tezaur de atracţii turistice: privelişti cuprinse între povârnişurile munţilor şi curba domoală a dealurilor, aşezări în care se păstrează vechi tradiţii în felul de a construi, de a se îmbrăca, de a se manifesta în cântec şi joc, monumente ale naturii (chei, peşteri, rarităţi floristice ş.a.). Părăsind “Oltenia de sub Munte”, traseul traversează extremitatea nordică a Podişului Mehedinţi care precedă munţii cu acelaşi nume, iar dincolo de aceştia coboară spre Dunăre pe valea atât de bogată în frumuseţi a râului Cerna.
a. PEŞTIŞANI – TURCINEŞTI - BUMBEŞTI-JIU – FĂRCĂŞEŞTI - BUMBEŞTI-PIŢIC - TÂRGU CĂRBUNEŞTI - BUMBEŞTI-JIU - TÂRGU JIU;
b. DRĂGĂŞANI BERBEŞTI - BĂILE OLĂNEŞTI - RÂMNICU VÂLCEA – CĂLIMĂNEŞTI - CÂINENI – COSTEŞTI - HOREZU
