Mileniul al VII-lea î. Ch.	Începe folosirea aurului şi a cuprului nativ, precum şi a fierului meteoritic a căror prelucrare se făcea prin ciocănire la rece.
Mileniul al IV-lea î. Ch.	Se cunoaşte în India, Egipt, Asia Mică procesul de reducere a minereurilor de cupru şi plumb.
3500 î. Ch.	Se cunoştea procedeul obţinerii temperaturilor de 1000-1200 0C, se putea obţine bronzul din topirea minereurilor de cupru şi staniu (în Mesopotamia, Sumer, apoi în Egipt).
Mileniul al III-lea î. Ch.	Se producea fier spongios în Egipt şi Mesopotamia prin reducerea minereului la 800 0C.
Mileniul III-I î. Ch.	Practicarea metalurgiei pe teritoriul patriei noastre este atestată de săpăturile arheologice 2800-1900 î.Ch. - cuprul 1900-1700 î.Ch. - bronzul 1150 î.Ch. - fierul Arme şi podoabe de fier s-au găsit încă din secolele XII-XI î.Ch. dar provenite din afară. Rolul principal în extragerea şi prelucrarea fierului l-au avut celţii.
Secolele II-I î. Ch.	Din descoperirile aterielelor de producere şi prelucrare a fierului reiese că reducerea minereurilor se practica în aproape toate ţinuturile carpato-dunărene. Cuptoarele pentru reducerea minereurilui de fier la: Ghelar, Teliuc, Vetel, Grădiştea Muncelului, Baia de Fier, Bucureşti, Cetăţeni, Botoşani, Topliţa, Histria, Rusca Montană, etc.
Epoca romană în Dacia	Dezvoltarea metalurgiei este condiţionată de existenţa unor adevărate centre metalurgice şi a unor meşteri cu solide cunoştinţe tehnologice. Se constituie o pătură socială aparte, de meşteşugari specializaţi. Exista un "colegium fabrum" în anul 205. Documente epigrafice consemnează un procurator al aurăriilor, leguli din aurării, şefi ai fierăriilor, demonstrând alături de diversitatea obiectelor descoperite şi a urmelor de cuptoare şi ateliere existenţa unei activităţi metalurgice intense.
Secolul IV	În Banat funcţionau numeroase cuptoare speciale, de formă conică făcute din lut dar care dădeau o mare producţie de fier brut.
Secolul IX	În Valea Caselor - Ghelar s-a găsit o vatră înălţată. (model reconstituit la Muzeul ªtiinţei din Londra)
Secolele VIII-XIII	Intensificare a extracţiei şi a prelucrării minereului de fier. Se foloseau cuptoare cu tiraj natural.
1921	Pentru exploatarea zăcămintelor de la Remetea sunt aduşi colonişti din Stiria (mineri, bocsari, fierari, metalurgi) cărora li se atribuie introducerea sulfanţilor de tip industrial acţionaţi hidraulic.
1325	La Baia de Arieş funcţionau 36 de cuptoare pentru topit metale.
1350	Se obţine pentru prima dată oţel pe vetre de afinare.
1440	Se construieşte primul cuptor cu aer suflat pentru reducerea minereului de fier la fontă.
1540	Apare "De la pirotechnia.Libri X" de Vannoccio Biringuccio, primul manual de tehnologie.
1556	Apare "De re metallica" de G. Agricola.
1681	La "Conscripţia urbanială a domeniului Hunedoare" se înregistrează prezenţa a 5 coptoare de prelucrat minereul de fier, acţionate hidraulic.
1781	La Oraviţa se construieşte primul furnal pentru fontă, din ţară.
1771, 3 iulie	La Reşiţa sunt puse în funcţiune primele două furnale pentru fontă.
1796	La Ohaba-Bistriţa intră în funcţiune o secţie care producea fontă, oţel şi laminate.
1837	Sunt reclădite la Govăjdie (judeţul Hunedoara) uzina siderurgică şi topitoria, cele mai importante realizări din epocă.
1844	La Bucureşti se înfiinţează prima turnătorie de fontă.
1850	La Cugir intră în funcţiune primele cuptoare de pudlaj din ţară.
1855	Societatea austriacă preia domeniile miniere de la Reşiţa, Oraviţa şi Bocşa.
1863	Se înfiinţează Uzinele metalurgice Călan.
1864	Pierre Emil Martin şi tatăl său obţin pentru prima dată oţel topit din fontă şi fier în cuptor cu vatră prevăzut cu camere regeneratoare, construit după indicaţiile lui Werner von Siemens. (cuptorul Siemens-Martin) La Bucureşti ia fiinţă un atelier ce va deveni turnătoria belgianului Luis Lemâtre. (Timpuri Noi)
1868	La numai 12 ani de la descoperirea procedeului, la Reşiţa se introduc primele convertizoare Bessemer.
1874	La uzina Ferdinand (Oţelul Roşu) se instalează cuptoare de pudlaj cu camere regeneratoare.
1876	Intră în funcţiune la Reşiţa primele cuptoare Martin.
1879	La Oţelu Roşu se construieşte o oţelărie cu cuptoare Siemens-Martin
1921, 3 august	Înfiinţarea Uzinei Malaxa, la acea vreme cea mai modernă fabrică de tuburi laminate din Europa, aplicând pentru prima dată pe continent procedeul american de laminare "Stiefel".
1924	Se creează concernul metalurgic Titan-Nădlag-Călan.
1925	Intră în funcţiune Întreprinderea metalurgică Copşa Mică-Cugir.
1943	Este dată în exploatare Uzina matelurgică de la Colibaşi.
1949	Se creează IPROMET din care s-a desprins după 1959 IPROLAM. (Institutul de Proiectare pentru Laminoare)
1950	Ia fiinţă ICM. (Institutul de Cercetări Metalurgic)
1953	La Hunedoara intră in funcţiune o fabrică de aglomerare a minereurilor de fier.
1959	Ia fiinţă laminorul de ţevi de la Roman şi Întreprinderea Laminorul de la Brăila.
1968	La combinatul siderurgic Galaţi intră în funcţiune fabrica de aglomerare a minereurilor, primul furnal de 1700 m3 şi prima oţelărie cu convertizoare cu insuflare de oxigen.
1979	La Combinatul siderurgic Călăraşi este elaborată prima şarjă de oţel la oţelăria electrică.
1984	La Întreprinderea de ţevi Roman se realizează cuptorul cu vatră rotativă, cu diametrul de 32m.