PATRIMONIUL INDUSTRIAL

Obiective metalurgice cu valoare tehnico-istorică

S.C. CSR S.A. Reșița

Construcții industriale ce prezintă interes muzeistic în situ

..in_situ
Într-un frumos decor natural, predominant muntos și deluros presărat cu depresiuni, terase și lunci, pe malul râului Bârzava, se află așezată Reșița, cu o istorie îndelungată, indisolabil, legată de dezvoltarea sa ca centru industrial.

Lucrările pentru construirea uzinelor metalurgice au început în 1769, iar în 1771 erau terminate 2 furnale, 4 fierării, toate cuptoarele de încălzire. În anii 1871 - 1873 s-a construit prima cale ferată industrială care a legat Reșița cu Bocșa și Ocna de Fier, a căror bogăție în minereu de fier este cunoscută și utilizată încă de pe timpul romanilor.

În 1872 a fost terminată prima locomotivă fabricată la Reșița. De atunci Reșița s-a dezvoltat continuu, devenind un important centru industrial al țării.

După aproape 70 de ani de la punerea în funcțiune se introduc o serie de perfecționări tehnice (procedeele de extragere a fierului devenind la acea dată învechite, iar utilizarea energiei hidraulice a apei ca principală sursă de energie nu mai corespundeau necesităților) și se construiesc noi ateliere, printre care și atelierul de laminare, compus din două linii de laminare acționate de două mașini cu aburi.

Aplicând deci pentru prima dată în țara noastră, în anul 1846, procedeul de laminare a fierului, Uzinele Reșița au produs primele șine de cale ferată (destinate construirii liniei ferate Oravița-Baziaș), la numai 30 de ani de la obținerea primului brevet de invenție (în Anglia) privind procedeul de laminare a acestor produse finite.

Producția de laminate a uzinei a cunoscut o creștere continuă, secția de laminoare fiind dotată cu noi utilaje, printre care și un laminor de tablă fină și groasă.

În 1870 s-a mai construit un atelier de laminare a blindajelor pentru roțile de cale ferată și un altul în 1871, uzinele Reșița ajugând îvn 1890 la o producție de 39615 tone, din care 20108 tone șine de cale ferată.

Deși după primul război mondial, îvn țara noastră au fost înființate numeroase întreprinderi metalurgice, până în 1948, și o bună perioadă de timp după acest an, ponderea cea mai mare în producția de laminate a țării a deținut-o uzinele din Reșița.

După prmul război mondial, uzina din Reșița trece în cadrul unei societăți naționale pe acțiuni, cu capital străin. În 1920 deci ia ființă societatea „Uzinele de fier și domenile Reșița", cea mai mare parte din capitalul căreia fiind deținut de foștii acționari ai căilor ferate de stat STEG, societate cu capital străin ce fusese înființată în Transilvania în 1854.

Creșterea necesarului de laminate din oțel pentru refacerea industriei și a căilor de comunicație distruse după primul război mondial a creat condiții favorabile pentru extinderea sectoarelor de producție existente și înființarea de noi secții, ceea ce a permis uzinelor Reșița să devină cel mai mare producător de oțel din din țară.

În perioada 1928-1930 au fost montate și puse în funcțiune două laminoare noi, unul pentru bandaje și altul pentru discuri și roți.

După cel de al doilea război mndial, secția de laminare a uzinelor Reșița, va cuprinde deci:
- linia de laminare pentru profile grele;
- linia de laminare pentru profile mijlocii;
- linia de laminare pentru profile ușoare;
- linia de laminare pentru tablă groasă;
- linia de laminare pentru tablă mijlocie;
- linia de laminare pentru blatbandă;
- linii de laminare pentru bandaje și discuri, pentru roțile de vagoane și locomotive.