|
PATRIMONIUL INDUSTRIAL
Metalurgia îndeletnicire milenară
Scurt istoric
Cunoașterea și folosirea metalelor din timpuri foarte
îndepărtate și până astăzi,
l-a determinat pe om să descopere noi și noi metode
de obținere și prelucrare a metalului, să-și
îmbunătățească utilajele, să
realizeze, în domeniul tehnicii, invenții care să-i
ușureze munca și să-i îmbunătățească
traiul.
Metalurgia beneficiază de mai multe progrese ale tehnicii
(printre care energia hidraulică) care-i conferă
posibilitatea de a se dezvolta, prin aplicarea de tehnologii noi
și unelte perfecționate, contribuind la apariția
unor târguri, printre primele numărându-se
și Hunedoara.
Încă din sec. XVIII, o importanță deosebită
capătă atelierele pentru producerea și prelucrarea
fierului din acest centru industrial. în aceeași perioadă
este atestată și topitoria de la Reșița
(1771), urmând ca la începutul secolului următor
să ia ființă noua uzină de laminare
unde s-a utilizat, pentru prima dată în Transilvania,
ciocanul cu aburi. În 1855, în cadrul Societății
economice a Uzinelor de fier din Transilvania și Banat, funcționează
uzinele Ferdinand (ulterior Oțelul Roșu).
Bogățiile solului și subsolului, dezvoltarea
bazei tehnice a producției, a favorizat dezvoltarea industriei
siderurgice și prelucrătoare, cu centrele ei cele
mai importante Reșița și Hunedoara.
Treptat, apar întreprinderi de prelucrare a metalelor în
toate regiunile țării.
|
|