PARCUL NAŢIONAL MUNŢII RODNEI

Harta zonei

Parcul Naţional Munţii Rodnei este desemnat internaţional de către Comitetul MAB UNESCO ca Rezervaţie a Biosferei.

Limita nordică. Din vârful Măgura Mare (1599,2 m), limita parcului se orientează spre nord, pe interfluviul de vest al bazinului hidrografic Valea lui Stepan până la ieşirea acestuia din fondul forestier (borna silvică 193 UP VI, OS Borşa). De la ieşirea din pădure a Văii lui Stepan, limita parcului se îndreaptă spre est urmând limita fondului forestier şi traversând văile Izvorul Dragoş [I-1.1.6.], Valea Dragoş, Valea Hotarului, Valea Huţile, Valea Pietroasa [1-1.1.4.], Valea Tisei trecând prin bornele silvice: 83, 82, 36, 12 aparţinând UP VI OS Borşa, până în valea pârâului Repede la sud de confluenţa pr. Tisei cu pr. Repede [1-1.1.3.] (borna silvică 184 UP V, OS Borşa). Limita parcului urmează amunte malul drept al pârâului Repede până la prima confluenţă importantă (borna silvică 197 UP V, OS Borşa) şi urcă spre est pe o culme secundară până în vârful de cotă 1302,8 m de unde coboară spre nord în valea Vinişorul, pe o culme secundară. Limita continuă amunte pe malul drept al Văii Vinişorul până la intrarea acestuia în fondul forestier (borna silvică 189 UP V, OS Borşa), şi se înscrie apoi pe liziera pădurii până la confluenţa pâraielor Negoescu Mare [1-1.1.2.] şi Negoescu Mic (borna silvică 148 UP V, OS Borşa). De la confluenţă, limita parcului merge spre est pe culmi secundare, traversează interfluviul dintre bazinele hidrografice Negoescu şi Fântâna [I-1.1.a], trece prin vârful Buza Muntelui (1663,4 m) şi ajunge în valea Fântâna la nord de confluenţa văii Păltinişului cu valea Cimpoiaşul (borna silvică 93 UP V, OS Borşa). Limita continuă aval pe malul stâng al pârâului Fântâna până la confluenţa cu pr. Zănoaga, urmăreşte amunte malul drept al pr. Zănoaga, trece prin obârşia acestuia şi urcă până în înşeuarea Pasului Prislop pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Vişeu [1-1] şi Bistriţa [XII-1]. Din Pasul Prislop limita parcului coboară la obârşia Bistriţei Aurii pe care o urmează avale, pe malul stâng, până la confluenţa cu pârâul Rotunda.

Limita estică. De la confluenţa pr. Rotunda cu Bistriţa Aurie limita parcului urmează amonte pr. Rotunda, trece prin obârşia acestuia şi se continuă pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Bistriţa şi Someşul Mare [II-1] până în vârful Nichitaş (1450,7 m). Continuă din acest vârf pe interfluviu până în vârful Stăniştea (1477,7 m), trecând prin vârfurile Gaja (1847,1 m), Dosul Gajei (1856,0 m), Ineuţ (2222,5 m), Roşu (2113,1 m) şi Cobăşel (1835 m).

Limita sudică. Din Vf. Stăniştea (1477,7 m), spre sud-vest şi apoi spre vest, limita urmează un interfluviu secundar până în valea Cobăşelului [II-1.4.] la aproximativ 1000 m avale de confluenţa Cobăşelului cu pârâul Visu (borna silvică 87 UP IV, OS Rodna). Din acest punct limita parcului continuă spre Capul Beneş (1587,1 m), mai întâi pe un interfluviu secundar şi apoi prin estul vârfului Capul Beneş, pe limita fondului forestier, până la cota 1493,0 m. De la această cotă limita parcului coboară pe interfluviu până la confluenţa Izvorului Roşu [II-1.5.1.] cu Izvorul Băilor [II-1.5] şi continuă apoi aval pe malul stâng al râului Izvorul Băilor până la confluenţa cu pârâul Valea Seacă, pe care urcă urmând malul drept, trece prin obârşia acestuia (borna silvică 108 UP IV O.S. Rodna) şi continuă pe limita fondului forestier şi pe interfluviul secundar ce urcă în vârful de cotă 1542,6 m. Din acest vârf, aflat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Băilor şi Anieş [II-1], limita coboară spre vest, pe culme (borna silvică 247 UP IV, OS Rodna) şi pe limita fondului forestier până la confluenţa Anieşului Mic [II-1.6.1] cu Anieşul Mare [II-1.6]. În continuare, spre sud, limita parcului este dată de limita fondului forestier de pe dreapta văii Anieş până la intersecţia acesteia cu malul râului (borna silvică 194 UP III, OS Sângeorz Băi). Continuă aval pe malul stâng al Anieşului până ce acesta se desparte de liziera pădurii (borna silvică 167 UP III, OS Sângeorz Băi), apoi urmăreşte limita fondului forestier până în valea Blidăreasa (borna silvică 166 III, OS Sângeorz Băi). Limita urcă pe malul drept al pr. Blidăreasa, trece prin obârşia acestuia, traversează interfluviul dintre bazinele hidrografice Blidăreasa şi Valea Vinului [II-1.8.2.] şi coboară pe o culme secundară în Valea Vinului (borna silvică 140 UP II, OS Sângeorz Băi). De aici limita urmează avale malul stâng al Văii Vinului până la ieşirea din fondul forestier (borna silvică 135 UP II, OS Sângeorz Băi). Continuă spre vest pe limita fondului forestier (borna silvică 198 UP II, OS Sângeorz Băi) şi coboară pe o culme secundară în valea Piatrelor [II-1.8.1.] (borna silvică 195 UP II, OS Sângeorz Băi). Traversează aproximativ perpendicular interfluviul dintre bazinele hidrografice Valea Piatrelor şi Cormaia pe culmi secundare, până amunte de confluenţa pr. Cormaia [II-1.8.] cu Izvorul Craiului (borna silvică 255 UP II, OS Sângeorz Băi). Continuă aval pe malul stâng al râului Cormaia până la confluenţa acestuia cu Valea Vinului şi urcă pe Culmea Craiului pe care o urmăreşte pe limita fondului forestier până în vârful Craiului (1658,7 m). Din vârful Craiului limita parcului continuă spre nord pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Rebra [II-1.15] şi Cormaia până în apropierea vârfului Detunata (1752,3 m), trecând prin vârful Scărişoara. Din apropierea vârfului Scărişoara (200 m sud-vest), limita parcului coboară la obârşia pârâului Scăricele şi continuă pe malul stâng al acestuia până la confluenţa cu valea Rebra.

Limita vestică. De la confluenţa pârâului Scăricele cu valea Rebra limita urmează amunte malul drept al Rebrei până la confluenţa cu Rebrişoara Mare şi continuă pe malul drept al acesteia până la confluenţa cu pârâul Miniş. De la această confluenţă limita urmează interfluviul dintre pr. Miniş şi Rebrişoara Mare până în vârful Tomnaticului (1373,9 m), de unde coboară spre nord în pârâul Bârlata (borna silvică 228 UP IV, OS Năsăud). De aici urmăreşte amunte malul stâng al pârâul Bârlata până la confluenţa cu pârâul Celarul, pe care urcă până în Piciorul Bătrâna. Din Piciorul Bătrâna limita continuă spre NE (aproximativ 600 m) pe limita fondului forestier şi apoi coboară spre NV, pe o culme secundară, în valea Izvorul Nistor. Din valea Izvorul Nistor limita parcului urcă în culmea Bătrâna şi continuă spre nord, coborând la obârşia pârâului Runcani pe care îl urmează până la confluenţa cu Izvorul Izei (68 UP I, OS Sălăuţa). De la confluenţă limita parcului urcă pe culme în vârful Troian şi se orientează spre est prin vârful Răchitiş pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Iza şi Rebra. Din vârful Răchitiş limita continuă pe culmea principală până în vârful Măgura Mare (1599,2 m).