[Stagiuni arhivate]

Opereta a fost şi este, ca gen muzical, deosebit de îndrăgită de publicul românesc. Mărturie stau numeroasele companii de gen care au existat în Bucureşti şi în ţară încă de acum 100 de ani. Spectacolul de operetă s-a integrat firesc în viaţa culturală bucureşteană. Meritul aparţine trupelor care au evoluat în vestita Grădină Oteteleşanu, la începutul secolului XX. Companiile Grigoriu şi Leonard au cultivat şi au întreţinut interesul publicului bucureştean pentru operetă. Legendarul prinţ al operetei, Leonard, a conferit spectacolului forţa magnetică de atracţie.

În perioada interbelică, este meritul Teatrului Alhambra şi al directorului Nicolae Vlădoianu de a readuce în atenţia publicului spectacolul de operetă după perioada de uitare în care căzuse odată cu dispariţia tenorului Leonard.

Între 1946 - 1950 secţia muzicală a Teatrului Armatei a impus şi a statornicit în noi dimensiuni buna tradiţie a şcolii româneşti de operetă. Personalitate de marcă, maestrul Vladimir Maximilian a polarizat în jurul său noi generaţii de actori, cântăreţi şi dirijori, dând o nouă strălucire genului. Graţie acestei bogate tradiţii a fost posibil să ia fiinţă Teatrul de Stat de Operetă - inaugurat la 7 noiembrie 1950 cu premiera Vânt de libertate de Dunaievski.

Pe scena teatrului din Splai şi-au dăruit viaţa şi munca scenei lirice româneşti în genul operetei nume de neuitat ca: Ion Dacian, Silli Popescu, Virginica Romanovski, Maria Wauvrina, Migry Avram Nicolau, Nae Roman, Bimbo Mărculescu, Tono Buiacici, George Hazgan ş.a. ce au impus publicului universul fermecător al operetei. Au cochetat cu opereta şi nume sonore ale teatrului românesc ca: Radu Beligan, Ion Lucian, Nicolae Gărdescu, Colea Răutu. Din nefericire, clădirea teatrului a fost demolată în august 1987. O simplă fluturare de mână l-a ras de pe faţa pământului.
În prezent, Teatrul de Operetă "Ion Dacian" îşi primeşte spectatorii în cocheta Sală Mică a Teatrului Naţional.

Evantaiul repertorial, mergând de la şcoala franceză, până la musicalul modern, a adunat în cei 48 de ani de existenţă peste 85 de titluri, un loc aparte fiind rezervat creaţiei româneşti de operetă. De-a lungul anilor succesele artiştilor Teatrului de Operetă au depăşit graniţele ţării, numeroasele turnee întreprinse în mai toate ţările europene făcându-i cunoscuţi şi apreciaţi, baletul teatrului cucerind chiar şi continentul american. Cleopatra Melidoneanu, Nicolae Ţăranu, Eugen Fânăţeanu, Constanţa Câmpeanu, Vali Niculescu, Dorin Teodorescu, Lucia Ţibuleac, Cornel Rusu au demonstrat că orice s-ar spune şi, oricât s-ar comenta, opereta şi-a păstrat forţa de atracţie. Cu un colectiv mult întinerit, sub conducerea directorilor Dorin Teodorescu şi Amza Săceanu, Teatrul de Operetă se străduieşte să impună o nouă strălucire operetei, oferind publicului noi vedete, deoarece fiecare artist este un unicat inimitabil şi irepetabil.