(pdf)

(pdf)

     Din viaţa şi activitatea arheologului
Profesor doctor MARIN NICA
(autobiografie)

     ,,M-am născut la 26 mai 1933 în satul Fărcaşu de Sus, comună Fărcaşele (judeţul Olt), într-o familie de ţărani cu 5 copii.
     Am urmat cursurile gimnaziale şi liceale la Liceul ,,Ioniţă Asan" din Caracal, promoţia 1952.
După absovirea Facultăţii de Istorie - Universitatea din Bucureşti - 1957 - am funcţionat ca profesor la şcolile din Cuşmir - judeţul Mehedinţi şi Fărcaşele - judeţul Olt.
      Paralel cu activitatea didactică desfăşurată între anii 1958-1966 am identificat prin cercetări de suprafaţă aşezările preistorice şi dacice şi daco-romane de la Fărcaşu de Jos punctele ,,Cimitir", Hotărani ,,La Turn" şi Fărcaşu de Sus ,,Pe coastă" şi ,,Cimitir", care au devenit apoi şantiere arheologice de importanţă naţională.
     Descoperirea celor mai vechi unelte de piatră cioplită din paleoliticul inferior - cultura de prund şi mijlociu în prundurile Oltului de la Fărcaşele mi-a facilitat participarea mea la lucrările Congresului Mondial de Antropologie şi Etnologie de la Moscova din 1964.
     În aprilie 1966 am fost numit cercetător ştiinţific la Centrul de istorie, filologie şi etnografie al Academiei din Craiova condus de Academicianul C.S. Nicolaescu Plopşor, care a avut rolul hotărâtor în formarea mea ca arheolog.
     Din 1966 până în prezent am efectuat şi condus săpăturile arheologice în peste 20 de aşezări dintre care amintim: Fărcaşele ,,Pe coastă", Fărcaşu de Jos ,,Cimitir", Piatra - sat ,,Nucet’’ şi ,,Vadul Codrii", Slatina ,,Crişan II’’, Dobrosloveni ,,S.M.T.", Cârcea ,,Hanuri" şi ,,Viaduct", Drăgăneşti-Olt ,,Corboaica" etc.
     În anul 1985 am obţinut titlul de doctor în ştiinţe istorice cu teza ,, Neoliticul timpuriu şi mijlociu în zona răsăriteană a Olteniei", având coordonator ştiinţific pe profesorul universitar, membru corespondent al Academiei Dumitru Berciu.
     Rezultatele cercetărilor în aşezările amintite mai sus mi-au permis publicarea în peste 60 studii şi articole în revistele de specialitate şi locale în care am adus contribuţii ştiinţifice inedite.
     De asemenea, aceste rezultate mi-au permis participarea la numeroase simpozioane naţionale şi internaţionale dintre care amintim pe cele de la Koln, Moscova, Cluj, Iaşi, Timişoara, Bucureşti, Bacău, Constanţa etc.
     Călătoriile de studii efectuate în Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, mi-au lărgit orizontul de cunoaştere şi interpretare a rezultatelor cercetărilor noastre din aşezările amintite mai sus.

Lista lucrărilor publicate - neolitic

Nica, M.
Contribuţii asupra originii şi dezvoltării culturii Vădastra pe baza descoperirilor de la Fărcaşele-Caracal, Centrul de istorie, filologie şi etnografie, Craiova, seria arheologie, 1968.
Asupra originii şi dezvoltării culturii Vădastra de la Fărcaşele, Olt, Historica, I, 1970.
Evoluţia culturii Vădastra pe baza descoperirilor de la Hotărani, Fărcaşele (jud. Olt), Historica, II, 1971.
O aşezare de tip Starčevo-Criş lângă Basarabi, SCIV, 22, 4, 1971.
Cârcea, cea mai veche aşezare neolitică de la sud de Carpaţi, SCIVA, 27, 4, 1976.
La culture Dudeşti en Olténie, Dacia, XX, 1976.
Nouvelles données sur le néolithique ancien d’Oltenie, Dacia, XXI, 1977.
Cuptoare de olărie din epoca neolitică descoperite în Oltenia, Drobeta, 3, 1978.
Reprezentările antropomorfe în cultura Vădastra, descoperite în aşezările neolitice de la Hotărani şi Fărcaşele, jud. Olt, Oltenia, II, 1980.
Grădinile, o nouă aşezare a neoliticului timpuriu în SE Olteniei, Arhivele Olteniei, 1, 1981.
Obiecte de lemn descoperite în aşezarea neoliticului timpuriu de la Grădinile, Olt, Arhivele Olteniei, 2, 1983.
Săpăturile arheologice din aşezarea neolitică de la Grădinile, jud. Olt, Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti, 1983.
Noi descoperiri arheologice în aşezarea neolitică de la Cârcea, jud. Dolj, Arhivele Olteniei, 3, 1984.
Sur la plus ancienne céramique peinte de l'époque néolithique de Roumanie (les decouvertes de Cârcea et Grădinile), "Civilizaţia Cucuteni în context european", Piatra-Neamţ, 1987.
La culture Vinča en Olténie, Banatica, 11, 1991.
Câteva date despre aşezare aneolitică de tip Dudeşti de la Drăgăneşti Olt, Arhivele Olteniei, 7, 1992.
Câteva date despre aşezarea neo-eneolitcă de la Gârleşti, comuna Mischii, jud. Dolj, Arhivele Olteniei, 9, 1994.
Ceramică neolitică -catalog expoziţie-, Piatra-Neamţ, 1995.
Le groupe culturel Cârcea-Grădinile dans le contexe néolithique balcanique et anatolien, Acta Musei Napocensis, XXXII, I, 1995.
Le rôle de la culture Vinča à l'évolution néolithique d'Olténie, simpozionul internaţional "The Vinča culture, its role and cultural connections", Timişoara, 1996.
Unitate şi diversitate în culturile neolitice de la Dunărea de Jos, Pontica, XXX, 1997.
Câteva date despre aşezarea neoliticului timpuriu de la Locusteni (jud. Dolj), Arhivele Olteniei, 14, 1999.
Reprezentarea pieselor de îmbrăcăminte pe figurinele antropomorfe ale culturilor neolitice Vădastra şi Boian din Oltenia, Oltenia, 2000, 1-2.
Cârcea, pct. "Hanuri", Cronica cercetărilor arheologice, 2001 (rapoarte de săpătură).
Die meso und neolithischen Kulturen Oltenieins im Kontext der Kulturen Sűdost und Mitteleuropas, Budapesta, 2001.


Nica, M., Beldiman, C.
Asupra începuturilor agriculturii pe teritoriul României: seceri din corn de cerb descoperite în Oltenia, Arhivele Olteniei, 12, 1997.
Cea mai veche reprezentare figurativă în materii dure animale de pe teritoriul României: o protomă zoomorfă descoperită la Cârcea, Dolj, Arhivele Olteniei, 13, 1998.

Nica,M, Ciucă, I.
Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Piatra-Olt, Arhivele Olteniei, 5, 1986.
Aşezarea neolitică de la Piatra-sat, jud. Olt, Arhivele Olteniei, 6, 1989.

Nica, M., Dinan, E.
Tehnologia litică în aşezările neoliticului timpuriu din Oltenia, Arhivele Olteniei, 10, 1995.

Nica, M, Niţă, T.
Les établissements néolithiqus de Leu et Padea de la zone cinterférence des cultures Dudeşti et Vinča. Un nouvel aspect du néolithique moyen d'Olténie, Dacia, XXIII, 1979.

Nica, M., Rădoiescu, L.
Aşezări şi locuinţe neolitice descoperite pe teritoriul Olteniei, Arhivele Olteniei, 16, 2002.

Nica, M., Tănăsescu, B.
Câteva date despre sistemul de protecţie şi apărare al aşezării preistorice de la Cârcea "Hanuri" şi "Viaduct", Oltenia, XI, 1999.

Nica, M, Zorzoliu, T.
Câteva date despre aşezarea neolitică de tip Dudeşti de la Drăgăneşti-Olt, Arhivele Olteniei, 7, 1992.

cIMeC.ro și Institutul Național al Patrimoniului
2014