(pdf)

(pdf)

     La 28 aprilie 2010 s-a stins din viaţă, Gavrilă Simion, unul dintre „marii creatori români de muzee şi un lucrător harnic pe tărâmul întortocheat al arheologiei" [1] căreia i s-a dedicat cu pasiune până în ultima clipă, lăsând în urma un manuscris, din păcate neterminat, dedicat cercetărilor arheologice de la Celic Dere.
     Gavrilă Simion s-a născut la 18 noiembrie 1928, la Adâncata, jud. Ialomiţa. Gimnaziul l-a urmat la Ploieşti, unde a început şi studiile liceale pe care le va termina la Cluj în 1948, după o întrerupere cauzată de distrugerile celui de al doilea război mondial. În perioada 1949-1953 va urma cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, unde profesori precum Ion Nestor, Emil Condurachi, Gheorghe Ştefan, Dionisie M. Pippidi sau Grigore Florescu îi vor insufla interesul către arheologie. De altfel, formarea sa universitară se va finaliza mult mai târziu, în 1982, când sub conducerea lui Emil Condurachi va susţine teza de doctorat cu titlul Civilizaţia geto-dacilor în zona Gurilor Dunării.
     Epopeea dobrogeană a lui Gavrilă Simion începea în 1953, când după terminarea facultăţii a fost repartizat ca profesor la Şcoala Normală din Tulcea. Ajuns aici, acesta va fi numit în 1955 director al Muzeului Raional Tulcea (înfiinţat în 1949), care funcţiona într-o mică încăpere a uneia dintre cele mai frumoase clădiri din oraş (în prezent Muzeul Casa Avramide). Din această nouă postură, Gavrilă Simion va începe o veritabilă campanie de dezvoltare a instituţiei muzeale tulcene, care în 8 iulie 1964, o dată cu inaugurarea noii expoziţii dedicată aproape exclusiv ştiinţelor naturii va căpăta numele de Muzeul „Deltei Dunării". Printr-o activitate asiduă a directorului, aceasta se va extinde treptat prin înfiinţarea mai multor muzee. Astfel, în 1970 îşi deschidea porţile Muzeul de Artă, în 1975 Muzeul de Istorie şi Arheologie iar în 1982 Muzeul de Artă Populară şi Etnografie. Alături de acestea mai funcţionau o bibliotecă, un laborator de restaurare-conservare, precum şi o serie de muzee locale precum Expoziţia de Artă Orientală Casa Panaghia de la Babadag, Casa Memorială Panait Cerna sau Muzeul Etnografic de la Enisala [2] . Ulterior, vor lua fiinţă bazele arheologice de la Murighiol (Halmyris), Jurilovca (Orgame/Argamum) şi Isaccea (Noviodunum), dar şi Centrul de Cercetare Pre- şi Protoistorică de la Celic Dere sau amenjarea muzeală a bazilicii martiricale de la Niculiţel.
     Pe lângă activitatea sa muzeografică, Gavrilă Simion a fost preocupat îndeaproape de arheologie, fiind dornic de a îmbogăţi săracul patrimoniu arheologic pe care îl deţinea la începuturi. Pe tot parcursul activităţii sale a încurajat şi sprijinit cercetările arheologice întreprinse în nordul Dobrogei, mai ales de către specialiştii Institutului de Arheologie din Bucureşti, în situri precum Dinogetia, Halmyris, Argamum, cetatea medievală şi necropola daco-romană de la Enisala, necropola cetăţii Beroe sau în aşezările de la Sarinasuf şi Babadag.
     Concomitent, va efectua însă şi propriile investigaţii arheologice, fiind atras mai ales de cercetarea necropolelor precum cele de la Teliţa (1957), Isaccea-Noviodunum (1958, 1979-1980, 1989-1991), Nalbant (1960-1964), Enisala-Valea Netului (1968-1976), Ciucurova (1982), Murighiol (1983-1984) sau Teliţa-Celic Dere (1985-2002). Acelaşi interes pentru arheologia funerară l-au adus în faţa cercetării unor tumuli din perioada timpurie şi mijlocie a epocii bronzului, mai ales la sud de Tulcea, pe teritoriul localităţilor Sabangia, Sarichioi şi Zebil. Tot de activitatea sa arheologică se leagă şi primele investigaţii arheologice în Delta Dunării, pe grindurile Caraorman (1966) şi Letea (1970), dar şi cercetarea unor situri din epoca fierului, unele dintre ele fortificate, la: Beştepe, Beidaud (1976-1977, 1980), Revărsarea-Dealul Tichileşti (1991), Teliţa-Edirlen (1992), Niculiţel-Cornet (2000) sau Jijila (2001, 2003-2005); sau din epocă romană: Tulcea-Dealul Taberei (1965) şi Troesmis (1977). Deşi în linii mari, activitatea sa arheologică se va axa pe studiul civilizaţiei getice, putem observa implicarea activă în cercetarea şi publicarea unor obiective ce pot fi repartizate pe un interval cronologic foarte mare, de la începutul epocii bronzului până în perioada medievală.
     Înzestrat cu o putere de convingere şi un real talent pedagogic, în calitate de director al Muzeului „Delta Dunării", transformat în 1993 în Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, va atrage în jurul său tineri specialişti cărora le va oferi condiţii optime de afirmare profesională. Dintre aceştia, putem enumera arheologi, astăzi bine cunoscuţi lumii ştiinţifice, precum Victor H. Baumann, Andrei Opaiţ, Florin Topoleanu, Ernest şi Irina Oberläder-Târnoveanu, Gheorghe şi Mihaela Mănucu-Adameşteanu, Vasilica Lungu, Cristian Micu şi alţii; prin intermediul cărora muzeul tulcean va întreprinde cercetări în numeroase obiective arheologice din nordul Dobrogei.
     Poate una dintre cele mai apreciate calităţi a lui Gavrilă Simon a fost aceea de organizator. În dorinţa de a atrage atenţia asupra valorosului patrimoniu pe care îl gestiona, acesta va organiza la Tulcea, de-a lungul carierei sale, o serie de congrese de mare anvergură. Astfel, începând cu 1971, pe lângă o serie de conferinţe dedicate ştiinţelor naturii şi conservării patrimoniului, muzeul tulcean va participa în calitate de co-organizator la Congresul limes-ului roman (1972), Al II-lea Congres de Tracologie (1976), Al VII-lea Congres Internaţional de Epigrafie greacă şi latină (1977) sau seminarul Formarea tinerilor arheologi din ţările balcanice desfăşurat la Tulcea sub conducerea lui Emil Condurachi (1978).Perioada de după anii '90 va fi marcată de Colocviul Internaţional Premier Age du Fer aux Bouches du Danube et dans les régions autour de la Mer Noir (1993), dar şi de înfiinţarea la Tulcea a Asociaţiei de Studii de Arheologie Funerară (1994) sub egida căreia se vor desfăşura o serie de colocvii internaţionale de arheologie funerară (1995, 1997, 2000). Ca o încununare a activităţii sale în domeniul arheologiei, Gavrilă Simion va fi numit preşedintele Comisiei XXX a U.I.S.P.P., ce avea ca scop Studiul riturilor funerare din culturile pre- şi protoistorice Europei de sud-est (Forli, 1996).
     Autor a unui număr însemnat de lucrări dedicate muzeografiei, dar mai ales arheologiei, de activitatea lui Gavrilă Simion se poate lega şi iniţierea revistei PEUCE (1971), care sub directa sa îngrijire va ajunge la numărul 13 (2000), dar şi editarea actelor mai multor colocvii internaţionale organizate de domnia sa la Tulcea.
Deşi este foarte greu să surprinzi în câteva cuvinte activitatea sa deosebită, nu putem să nu amintim aici de foarte buna colaborare pe care Gavrilă Simion a avut-o după 1990 cu colegii din Republica Moldova, mai ales cu Universitatea de Stat, unde a activat pentru o bună perioadă de timp ca profesor asociat, predând cursuri şi seminarii speciale de muzeografie şi muzeologie.
     După o viaţă pe care şi-a dăruit-o cu pasiune muzeografiei şi arheologiei româneşti, Gavrilă Simion se odihneşte în cimitirul de pe colinele Mănăstirii Celic „pentru a fi mai aproape de Dumnezeu şi de locurile pe care le-a îndrăgit"[3] . Personalitatea sa a rămas în memoria colectivă drept îndrumătorul mai multor generaţii de specialişti, lăsând în urmă un imens patrimoniu muzeal cât şi o operă ştiinţifică deosebită.

1. Baumann, V. H., In memoriam Gavrilă Simion, Peuce, SN 8, 2010, p. 261.
2. Etapele dezvoltării instituţiei pe care a condus-o sunt descrise cu deosebit talent atât în volumul aniversar Istro-Pontica. Muzeul tulcean la a 50-a aniversare, Tulcea, 2000, p. XI-XIX, cât şi ulterior într-o lucrare dedicată muzeografiei: G. Simion, Despre muzee-muzeologie-muzeografie, Chişinău, 2006, p. 76 şi urm.
3. V. H., Baumann, In memoriam Gavrilă Simion, Peuce, S.N. 8, p. 261.

Lista lucrărilor publicate

Volume de autor
2003 - Culturi antice în zona Gurilor Dunării. Preistorie şi protoistorie, I, Tulcea.
- Opaiţe Greco-romane de bronz din România, Tulcea.
2006 - Despre Muzee - Muzeologie - Muzeografie, Chişinău.
2008 - Jijila-Cetăţuie. O aşezare fortificată a culturii Babadag în nord-vestul Dobrogei, Brăila (în colaborare cu Sîrbu, V. şi Ailincăi, S. C.).

Volume editate
1997 - Simion, G., Jugănaru G. (eds.), Premier Age du Fer aux Bouches du Danube et dans les regions autour de la Mer Noir. Actes du Colloque International, Septembre 1993, Tulcea.
2000 - Simion, G., Lungu, V. (eds.), Tombes tumulaires de l’Age du Fer dans le Sud-Est de l’Europe. Actes du IIe Colloque Intrenational d’Archeologie Funeraire, Tulcea.
2006 - Lungu, V., Simion, G., Topoleanu, F. (eds.), Pratiques funéraires et manifestations de l’identité culturelle (Âge du Bronze et Âge du Fer), Actes du IV^e Colloque International d’Archéologie Funéraire, Tulcea.

Cataloage de expoziţie, ghiduri
1971 - Muzeul Delta Dunării. Secţia Ştiinţele Naturii - Ghid, Tulcea (în colaborare cu M. Popescu, C. Găvenea, A. Volnîy)
1975 - Tulcea. Ghid turistic al judeţului, Bucureşti (în colaborare cu P. Coteţ şi I. Popovici).
1983 - Muzeul Delta Dunării. Istorie şi Arheologie - Ghid, Tulcea (în colaborare cu V.H. Baumann, E. Lăzurcă, Gh. Mănucu-Adameşteanu, P. Zaharia)
2003 - Des racines communes. Aveyron, Franţa - Tulcea, România (coautor).
2005 - Aspecte privind prelucrarea şi circulaţia metalelor în Dobrogea din Preistorie până în Evul mediu (coautor), Tulcea.

Articole, studii, note
1960 - Un tezaur de monede republicane din Dobrogea (în colaborare cu C. Preda), SCN 3, 545-546.
1961 - Săpături de salvare de la cimitirul roman de la Isaccea (în colaborare cu E. Bujor), Materiale 7, 391-400.
1962 - Cercetările arheologice de la Teliţa (în colaborare cu Gh.I. Cantacuzino), Materiale 8, 373-383.
1964 - Le grand trésor de monnaies et lingots des XIII^e et XIV^e siècle trouvé en Dobroudja Septentrionale (în colaborare cu O. Iliescu), RÉSEE 2, 1 - 2, 217-228.
1966 - Das Donaudelta-Museum in Tulcea, Neue Museumskunde, 9, 3, p. 227-242 (în colaborare cu M. Popescu şi L. Păsculescu).
1971 - Cultura traco-getică în lumina izvoarelor arheologice descoperite în necropola de la Enisala, Peuce 2, 63-131.
- Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce 2, 47-63.
- Tezaurul de monede romane imperiale descoperite la Isaccea şi atacul gotic din vremea lui Gallienus (în colaborare cu C. Preda), Peuce 2, 167-179.
- Necropola feudal-timpurie de la Nalbant, Peuce 2, 221-249.
- Observaţii asupra unor probleme numismatice şi economice la Dunărea de Jos în lumina unor tezaure monetare de la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. XIX, Peuce 2, 405-409.
- Un nou punct de vedere în muzeologie, Peuce 2, 405-409.
1972 - Muzeul „Delta Dunării" (Forme şi principii noi în organizarea unui complex muzeal la Tulcea), RevMuz 9, 3, 200-202.
- Planul organizării unui Complex muzeal la Tulcea, RevMuz 9, 3, 203-222.
- Obiective muzeale în judeţul Tulcea, RevMuz 9, 3, 238-240.
1973 - Estimaţii previzionale asupra Dobrogei în anul 2000, Probleme economice 26, 102-104.
1974 - La culture géto-dace du nord de la Dobroudja dans la lumière des découvertes d'Enisala, Thracia 3, Serdicae, 291-304.
1975 - Quelques remarques à la civilisation gétique des centres et forteresses autochtones de Dobroudja à la fin du Hallstatt et au commencement du La Tène, Knjiga 24, Sarajevo, 237-248.
1976 - Les Gétes de la Dobroudja Septentrionale du VI^e au I^er siècle av.n.è., Thraco-Dacica 1, 143-163.
1977 - Cetatea geto-dacă de la Beştepe, com. Mahmudia, Peuce 6, 31-49.
- Necropolele getice de la Enisala şi Teliţa, Peuce 6, 49-73.
- Descoperiri noi pe teritoriul Noviodunensis, Peuce 6, 123-149.
1980 - Aşezarea hallstattiană de la Beidaud - Tulcea (în colaborare cu E. Lăzurcă), Peuce 8, 37-54.
- Şantierul arheologic Troesmis, Peuce 8, 153-288.
- Coordonate istorico-geografice, în Secoşan, E., Pârâu, S., Costumul popular din judeţul Tulcea, Tulcea, 8-14.
1983 - Delta Dunării, dincolo de imagini, în Miclea, I., Delta Dunării, Bucureşti.
1984 - Un cuptor roman de ars bombarde de la Teliţa, Peuce 9, 67-74.
- Descoperiri noi în necropola de la Noviodunum, Peuce 9, 75-96.
- Un Eros trouvé à Valea Teilor, département de Tulcea, Peuce 9, 333-336.
1985 - Eléments de civilisation grecque classique dans le monde gétique de la zone istro-pontique, în Praktika, Actes du XII^e Congrès International de Archéologie Classique, Athéna, 4-10 sept. 1983, Atena, 272-279.
1988 - Les bronzes figurés romains trouvés dans la région du Bas-Danube et la question du leur origine, în Griechische und römische Statuetten und Akten der 9.Tagung über antike Bronzen, Wien, 21-25 april 1986, Wien, 365-379.
1989 - Geneza civilizaţiei geto-dace (sec. VII - V î.e.n.), Symposia Thracologica 7, 213-223.
1991 - Trei piese romane de artă monumentală descoperite la Isaccea, jud. Tulcea, RMI 60, 2, 3-7.
- O nouă cultură de la începutul epocii bronzului pe teritoriul istro-pontic, Peuce 10, 33-41.
1992 - Das Hügelgrad mit Schnurverzierten gefässen von Independenţa (Kreis Tulcea), în Beiträge zue Problematik der Schnurverzierten Keramik Südosteuropas, von Petre I. Roman, Ann Dodd-Opriţescu, Pál Janos, Mainz am Rhein, 198 - 199, Taf. 17.
- Geţii de la Dunărea de Jos şi civilizaţia lor, în Probleme actuale ale istoriei naţionale şi universale, Chişinău, 18-47.
- Geţii şi sciţii dinspre Gurile Dunării, Carpica 23, 1, 95-105.
1993 - Les gétes du Bas-Danube à l'âge du fer: Leurs stations et leurs fortifications, în Actes du XII^e Congrès International des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, Bratislava, 1-7 sept. 1991, III, Bratislava, 283-290.
1994 - La population de la région du Bas-Danube aux VII^e - V^e siècles av. J.-C., Starinar, N.S. 43-44, 1992-1993, 23-40.
- Rituri şi ritualuri funerare practicate în necropola romană de la Noviodunum, Pontica 27, 91-105.
1995 - Ensemble funéraire de la nécropole tumulaire de Noviodunum (Isaccea) avec une expertise de S. Apostolescu, A. Scarlat et V. Zoran, Dacia, S.N. 38-39, 121-149.
- Méthodes de datation et de localisation des centres de production des bronzes romaines découvertes dans la région du Bas-Danube, în Acta of the 12^th International Congress on Ancient Bronzes, Nijmegen, 1992, Provincial Museum G.M. Kam, Nijmegen, 215-228.
- Das Gräberfeld von Ciucurova, Thraco-Dacica 16, 1-2, 151-170.
- O nouă necropolă getică la Murighiol, jud. Tulcea, Peuce 11, 265-302.
- Necropola de la Celic-Dere, Analele Dobrogei, S.N., An I, 1, 250-253.
1996 - Vase romane de bronz descoperite la Noviodunum, Peuce 12, 113-142.
- Gétes et Scythes aux Bouches du Danube, în Actes du XIII^e Congrès International de Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, 8-14 sept. 1996, Forli-Italia, IV, Forli, 753-764.
- Points de vue concernant une chronologie absolue de l'age du fer au bas Danube, în Thracian World at the Crossroad of Civilization. Actes du VII^e Congrès International de Thracologie, Mangalia, Constanţa, Tulcea, II, Bucureşti, 519-566.
1997 - Le site de Celic-Dere. Interprétations ethnoculturelles et implications dans la chronologie du Hallstatt final, în Premier Age du Fer aux Bouches du Danube et dans les régions autour de la Mer Noire. Actes du Colloque International, sept. 1993, Tulcea, Tulcea, 231-252.
1998 - Nécropoles des Bouches du Danube: pratiques, rituels funéraires et ethnicité, în Nécropole et Pouvoir - Idéologie, pratiques et interprétations, Actes du Colloque „Théories de la nécropole antique", Lyon, 21-25 janvier 1995, Travaux de la Maison de l'Orient Mediterranéen 27, Paris, 167-190.
- O locuinţă cu ceramică de factură tătărească descoperită în nordul Dobrogei, ArhMold 21, 231-238.
2000 - Tombes tumulaires dans la nécropole de Celic Dere, în Tombes tumulaires de l'Age du Fer dans le Sud-Est de l'Europe. Actes de II^e Colloque International d'Archéologie Funéraire, 1995, Tulcea, Tulcea, 69-82.
- Une tombe à enclos circulaire sur la vallée de Teliţa (în colaborare cu E. Lăzurcă), în Tombes tumulaires de l'Age du Fer dans le Sud-Est de l'Europe. Actes de II^e Colloque International d'Archéologie Funéraire, 1995, Tulcea, Tulcea, 83-88.
2001 - Mitul lui Phaeton în iconografia unor lucrări de artă antice şi medievale, Pontica 33-34, 387-395.
- Cultures et groupes culturels dans la région du bas Danube à la fin du Bronze recent, în Spaţiul nord-carpatic în Epoca Bronzului, Baia Mare, 315-333.
2002 - Un nouveaux point de vue sur la théorie de Vasile Pârvan concernant le rapport entre la civilisation du fer au nord de l’Italie et celle des régions carpato-danubiennes, SAA 7, 67-82.
- Cuvânt introductiv pentru o carte rară, în Omagiu Virgil Cândea la 75 de ani, Bucureşti, 213-224.
2003 - O necropolă din sec. VI-V a.Chr. la Isaccea, Peuce, S.N. 1 (14), 113-128.
- Un cuvânt pentru profesorul meu, CAMNI 12, 37-39.
2004 - Stepele Bugeacului în mileniile II-I a.Chr. (în colaborare cu I. Niculiţă, T. Arnăut, A. Zanoci), în Niculiţă, I., Zanoci, A., Băţ, M., Thracians and the Circumpontic World, I, Chişinău, 285-322.
- Des enterrements de l’épique d’Hérodote dans la nécropole gétique d’Enisala, în Niculiţă, I., Zanoci, A., Băţ, M., Thracians and the Circumpontic World, II, Chişinău, 13-28.
- Une découverte homérique dans la vallée de Teliţa, le département de Tulcea (în colaborare cu E. Lăzurcă), în Rogozea, P, Cedică, V. (eds.), Festschrift für Florin Medeleţ. Zum 60. Geburstag, Timişoara, 223-250.
2005 - Arme şi podoabe inedite de bronz din judeţul Tulcea, Pontica 37-38, 100-110.
- Présences interethniques dans la région des embouchures du Danube aux VI^e - V^e siècles av. J.-C., în Cojocaru V. (ed.), Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest, Iaşi, 43-58.
2006 - Gemele din colecţia ICEM Tulcea, Peuce, S.N 3-4, 173-182.
- Tumulul de la Adâncata - jud. Ialomiţa (în colaborare cu E. Renţa şi V. Niţulescu), în Lungu, V., Simion, G., Topoleanu, F. (eds.), Pratiques funéraires et manifestations de l’identité culturelle (Âge du Bronze et Âge du Fer), Actes du IV^e Colloque International d’Archéologie Funéraire, Tulcea, 89-104.
- Prezenţe scitice în teritoriul Orgamei, în Mănucu-Adameşteanu, M. (ed.), Orgame/Argamum. À la recherche d’une colonie. Actes du Colloque International. 40 ans de recherche archéologiques à Orgame/Argamum, Bucureşti, 263-281.
2007 - Noi descoperiri în necropola tumulară romană de la Isaccea (Noviodunum), jud. Tulcea, Pontica 50, 307-338.
- Le rapport entre les tombes de la nécropole tumulaire romaine et la société de Noviodunum au II^éme ap. J.-C., Istros 14, 177-194.
- Une officine de céramique tournée de type grec en milieu géte ? Le cas de Beidaud (în colaborare cu V. Lungu şi P. Dupont), Eirene 43, 25-57.
- O aplică cu chipul Medusei descoperită la Celic-Dere, Peuce, S.N. 5, 183-186.
- Piese sculpturale din marmură descoperite în nordul Dobrogei şi problema provenienţei lor. Cu expertize realizate de Norman Herz, Mircea Penţia, Mihai Soroiu, Marin Şecleman, în Omagiu lui Florea Costea, Braşov, 317-347.
2008 - Sarcofagele romane din muzeul de la Tulcea, Peuce, S.N. 6, 251-276.
- The Archaeology of the Danube Delta, Plural 31, 1, 59-62.
- Sulina in History, Plural 31, 1, 312-314.
2009 - O nouă necropolă tumulară pe Valea Celicului, Peuce, S.N. 7, 111-122.
- Cetatea getică de pe vârful Edirlen, Valea Celicului, jud. Tulcea, în Zanoci, A., Arnăut T., Băţ, M. (eds.), Studia Archaeologiae et Historiae Antiquae. Doctissimo viro Scientiarum Archeologiae et Historiae Ion Niculiţă, anno septuagesimo aetatis suae, dedicatur, Chişinău, p. 159-174.

cIMeC.ro și Institutul Național al Patrimoniului
2014