Muzeul Pogromului de la Iaşi, realizat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel'' în colaborare cu United States Holocaust Memorial Museum, a fost inaugurat cu ocazia comemorării a 80 de ani de la tragicele evenimente din 28-30 iunie 1941. Pogromul de la Iaşi a fost o operaţiune concepută la vârfurile administraţiei guvernului Antonescu şi pusă în practică de către unităţi armate române şi germane, cu participarea unor civili din Iaşi. Psihoza antisemită, alimentată deliberat de serviciile secrete civile şi militare, a contribuit decisiv la preg...59;tirea Pogromului din 29 iunie 1941. Săparea de gropi comune în cimitirul evreiesc din Păcurari, înaintea izbucnirii violente anti-semite, probează caracterul programat al asasinatului. Prefectura, Chestura poliţiei, eşaloane ale armatei şi jandarmeriei române, CFR Regionala Iaşi a contribuit la uciderea cu sânge rece a peste 13.000 de persoane din totalul celor 35.000 de evrei locuitori ai Iaşului în acei ani. Curtea Chesturii şi cele două trenuri ale morţii au fost principalele locuri de exterminare a evreilor ieşeni. Dintre cei 4.400 de evrei îmbarcaţi în cele două marfare, 2.590 au murit. Primul tren, Iaşi – Călăraşi, a plecat luni, 30 iunie, şi după şase zile şi jumătate şi un traseu haotic, a ajuns la destinaţie. Cel de-al doilea tren, Iaşi – Podu Iloaiei, a parcurs un traseu de 20 kilometri în opt ore. Nu au avut loc opriri pe acest traseu, dar trenul a înaintat atât de încet, încât deseori escorta mergea la pas pe lângă garnitură. În octombrie 2010, o echipă de istorici, arheologi, comunicatori ai Institutului „Elie Wiesel'', dispunând de documente de arhivă şi mărturii ale unor localnici, a descoperit o groapă comună în Pădurea Vulturi, comuna Popricani, judeţul Iaşi. Au fost găsite şi extrase în total 36 de victime, civili: 12 copii, 9 femei, 15 bărbaţi cu vârste între 1 an şi 80 de ani. Faptele au fost cercetate de Parchetul Militar Iaşi în dosarul 271/P/2010 şi de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti în dosarul 12/P/2014. În iunie 2019, o nouă echipă a găsit a doua groapă comună într-o zonă aflată în apropierea celei dintâi. Din cercetările efectuate rezultă un număr de aproximativ 22 de victime civile, dintre care 6 copii, 12 femei şi 4 bărbaţi. Ipoteza cea mai probabilă: victimele sunt evrei luaţi din Sculeni, Republica Moldova, şi duşi în interiorul României de către armata română (Regimentul 6 Vânători) în timpul operaţiunii Barbarossa. În sălile de expoziţie destinate Muzeului Pogromului de la Iaşi sunt expuse fotografii din timpul Pogromului, o hologramă, mărturii ale supravieţuitorilor, documente şi artefacte.
Localizare