În anul 1936, consilierii locali ai oraşului Târgovişte se mobilizează, la insistenţele Ziarului ''Ancheta'', şi aprobă strângerea de fonduri pentru muzeul orăşenesc care urma să fie construit pe terenul cedat Primăriei, în acest scop, de către Mănăstirea Stelea. Aşadar, pe data de 3 octombrie 1937, se punea piatra de temelie a clădirii viitorului muzeu, de lângă Biserica Stelea, iar în anul 1938 construcţia era finalizată, inaugurarea Muzeului Regional Local având loc abia la 30 ianuarie 1944. Galeriile Stelea au rămas în memoria locuitorilor Târgoviştei drept... Muzeul de Istorie şi Arheologie, deoarece acesta era specificul expoziţiei permanente, deschisă publicului după reorganizarea din anul 1972. Clădirea a fost realizată în stil românesc, după planurile cunoscutului arhitect Nicolae Ghika-Budeşti, împrumutând din formele zvelte şi armonioase regăsite la ansamblul monastic din imediata apropiere. Încăperile spaţioase şi înalte sunt dispuse simetric de-o parte şi de alta a unui hol central ce prezintă o absidă semicirculară şi este încununat de o mică turlă cu un rol important pentru iluminarea spaţiului, astfel încât să te ducă cu gândul la divinitate în momentele în care se aud rugăciunile călugărilor. De asemenea, silueta construcţiei aminteşte şi de curţile interioare ale vilelor romane şi, mai târziu, de cele ale palatelor renascentiste, dar la o scară redusă, prin prezenţa curţii interioare (atrium) cu plan regulat şi cu o galerie cu arcade deschise (portic) către o mică grădină sau o fântână situată central. În porticul clădirii se găsesc, încă de la inaugurare, mărturii ale prestigiului de care s-a bucurat odinioară Târgoviştea şi o serie de fragmente decorate, realizate în piatră de meşteri locali, care provin de la diverse monumente din oraş, dar mai ales de la vechea Mitropolie a Ţării Româneşti. Aici poate fi redescoperită o mică parte din măreţia fostei Biserici Mitropolitane valahe, care a fost demolată, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, de arhitectul francez Lecomte du Nouy, pe locul ei fiind construită actuala biserică mitropolitană. Frumuseţea vechii Mitropolii se poate observa într-o serie de fragmente, aflate în Colecţia Lapidarium, din decoraţia sculptată a acestui lăcaş, de care s-au îngrijit în timp câţiva dintre domnitorii ce au trecut pe la Târgovişte. Ultimul domnitor care a acordat o atenţie deosebită Mitropoliei târgoviştene, adăugându-i şi un frumos pridvor (1707), a fost Constantin Brâncoveanu. Însă, după demolare, s-au păstrat doar câteva elemente ale balustradei care amintesc de bogăţia repertoriului decorativ, bazele crucilor de pe cele 8 turle (realizate din piatră calcaroasă între secolele XVI - XVII), pietrele de mormânt ale unor înalţi ierarhi, recuperate de la vechea Mitropolie, datând din secolele XVII - XVIII, dar şi elemente de arhitectură (precum: console, fragmente de soclu, de ancadramente şi de coloane), amprente ale diferitelor etape de refaceri şi reparaţii realizate în timpul domnitorilor Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. În afara expoziţiei permanente din portic ce prezintă lapidariul, în ultimii ani, Galeriile Stelea au găzduit numeroase expoziţii temporare în general cu specific etnografic sau artistic, dintre care pot fi amintite diferitele ediţii ale Bienalei de artă plastică ''Gheorghe Petraşcu''.
Localizare