În inima Iaşului se află „casa cu ferestre luminate'', în saloanele căreia îşi dădeau întâlnire câteva dintre personalităţile care au marcat istoria României moderne: Maiorescu, Alecsandri, Xenopol, Conta, Caragiale, Eminescu, Slavici, Creangă şi mulţi alţii. Pe atunci această casă aparţinea lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii celebrei societăţi literare „Junimea'', şi a găzduit nenumărate şedinţe junimiste. Tot aici s-au pus bazele prestigioasei reviste „Convorbiri literare'' (1867). În această casă, în 1874, revenit de la V...iena, a fost găzduit şi Mihai Eminescu, după ce în 1872 citise la şedinţele „Junimii''. Poetul şi-a petrecut mult timp întru studiu şi creaţie în biblioteca lui V. Pogor. Urmărind destinul casei, imobilul, vândut în 1901 de Vasile Pogor, a trecut în proprietatea Principesei Maria Moruzzi şi, apoi, a fiului ei, istoricul şi omul politic Gh. I. Brătianu. După plecarea acestuia la Bucureşti, în 1938, casa este închiriată Rezidenţei Regale. În timpul celui de-al doilea război mondial, casele Pogor au fost sediu al comandamentelor trupelor sovietice, iar după 1945 au fost găzduite aici alte instituţii, până în 1968, când au fost declarate monumente istorice cu destinaţia muzeu de literatură. În anul 1994 au fost finalizate lucrările de consolidare şi restaurare a subteranelor – vestigii datând din secolele XVI-XVII. Aceste hrube au avut multiple destinaţii, printre care: spaţiu de tezaurizare, de depozitare, de refugiu etc. Familiile Coroi, Cerchez (tatăl şi fiul), Pogor (tatăl şi fiul), Moruzzi şi Brătianu au dezvoltat pe trei niveluri actualele pivniţe. Săpăturile arheologice au relevat locuinţe subterane (bordeie din secolele XVI-XVII). Muzeul a beneficiat, prin grija Ministerului Culturii şi Cultelor, a Consiliului Judeţean şi a Primăriei Iaşi, de lucrări de restaurare în perioada 1994-2006. Expoziţia permanentă, reorganizată şi inaugurată la 13 octombrie 2006, reuneşte aspecte de istorie literară parcurgând, pe etape, o perioadă de circa 150 de ani: literatură paşoptistă şi curentul de la revista „Dacia literară'', mişcarea literară de la „Junimea'' – „Convorbiri literare'' şi rolul ei în dezvoltarea literaturii moderne şi momentul literar „Viaţa românească'', perioada dintre cele două războaie mondiale. În muzeu se pot admira, printre altele, bastonul din lemn de abanos cu mâner de argint, care i-a aparţinut lui Costache Conachi; un tablou (Cap de bărbat) în ulei, semnat de Gh. Asachi; piese de mobilier care au aparţinut lui Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Garabet Ibrăileanu, I.M. Melik etc.; un pian Steinway & Sons (model 1859), care i-a aparţinut lui Duiliu Zamfirescu sau patefonul His Masters Voice, care a aparţinut lui G. Ibrăileanu. În Sala Rarităţi, se găsesc obiecte unice, ca: inelul sigilar din aur, cu piatră roşie al lui Mihai Eminescu; ceasul de buzunar, din argint, al lui Ion Creangă; ceasul de buzunar, din argint, al lui Vasile Pogor; ceasul din aur al lui Eremia Grigorescu; cartea de rugăciuni – manuscris a principesei Maria Gh. Sturdza, născută Ghica – una din puţinele cărţi rămase din celebra Bibliotecă Miclăuşeană; călimara din marmură a lui Mihail Kogălniceanu; cerceii din aur şi ametist ai actriţei Agatha Bârsescu; broşa din aur, confecţionată dintr-o monedă a Veronicăi Micle şi multe altele.
Localizare