Secţia de etnografie şi artă populară este adăpostită într-o clădire declarată monument de arhitectura din sec. al XVIII-lea, construită în stil muscelean, cu parter şi etaj. Clădirea a fost construită în anul 1735 de către tetrilogofătul Ştefanescu, ultimul proprietar fiind avocatul Gheorghe Ştefănescu, de aici şi numele vila ''Gica Ştefanescu''. Este cea mai veche construcţie civilă din Câmpulung. În anul 1928 a fost restaurată de arhitectul câmpulungean Dumitru Ionescu Berechet, luându-şi doctoratul în arhitectură cu această lucrare, pentru... care a primit premiul Salonului Oficial. În anul 1948 clădirea este donată Academiei Române cu scopul de a deveni muzeu, iar in anul 1952 se reorganizează aici Muzeul Orăşenesc Câmpulung. Din anul 1977 devine secţia de etnografie şi arta populară. Clădirea adăposteşte valoroase colecţii de ceramică, costume populare şi ţesături. La parter găsim o bucătărie ţărănească parcă desprinsă din pânzele lui Nicolae Grigorescu şi Ştefan Luchian;,,Casa mică’’ sau camera de lucru înzestrată cu obiecte de tors şi ţesut şi alături,,Casa mare’’ sau casa de oaspeţi. La etaj sunt expuse obiecte de ceramică ce amintesc de arta olarilor câmpulungeni de altă dată, un splendid mobilier pirogravat, o încântătoare paradă a portului muscelean.
Localizare