Raport asupra realizării proiectului „Atlasul Etnografic Român on-line” Irina
Oberländer-Târnoveanu Coordonator
de proiect Conform
prevederilor proiectului, în prima etapă, începând din luna aprilie
2006, ne-am concentrat pe alcătuirea echipei mixte de realizare, de la
CIMEC şi Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin
Brăiloiu”, cunoaşterea membrilor echipei în cadrul unei serii
de întâlniri la sediile celor două institute, stabilirea sarcinilor
concrete în cadrul proiectului, pe tipuri de acţiuni (procesare date,
digitizare, introducere date pe calculator, cercetare de teren, analiză
şi programare etc.). Analiza materialului documentar existent şi a
necesităţilor de procesare informatică Am
făcut analiza materialului documentar existent şi a
necesităţilor de procesare informatică. Astfel, am efectuat o
analiză a întregului proiect de realizare a Atlasului Etnografic al
României (AER) în ultimii 40 de ani şi s-a redactat un studiu privind
istoria AER, metodologia utilizată atât în cercetarea de teren cât
şi în prelucrarea datelor analitice şi sintetice, a
hărţilor, indexul tematic etc., analiză materializată
într-un studiu de cca. 40 de pagini, care va servi şi ca material
de conţinut pentru situl web al Atlasului. De asemenea, au
fost analizate necesităţile de procesare informatică şi a
început elaborarea specificaţiilor de programare pentru baza de date
care trebuie să fie completată cu informaţii. Proiectarea
bazei de date şi a sitului web presupune determinarea cerinţelor
funcţionale, i.e. modalităţile de consultare, scenariile de
căutare (e.g. geografic, cronologic, tipologic, pe regiuni istorice,
etc.) şi utilizarea unor instrumente informatice moderne, care să
poată trata complexitatea datelor: 8 domenii, 1200 de răspunsuri
(de tip text liber, opţiune într-o listă închisă,
aprobare/negare), cel puţin 3 orizonturi cronologice: 1970 – 1980
(data culegerii datelor), 1900 (situaţia reconstituită pe baza
amintirilor informatorilor) şi 2006 (datele de verificare ce vor fi
culese în cursul unei cercetări pe teren în zona pilot pentru a se
verifica ce a mai supravieţuit din elementele consemnate anterior). Baza de date va
permite publicarea on-line a Atlasului şi selectarea datelor pe harta
digitală. În
a doua etapă de realizarea a proiectului nostru, începând din luna iulie
a.c., ne-am axat activitatea pe direcţiile principale şi anume: 1. pregătirea conţinutului sitului web al
Atlasului etnografic, prin selectarea materialului primar şi digitizarea
acestuia 2. dezvoltarea suportului informatic (baza de date
şi server cartografic) 3. cercetarea etnografică de teren în zona pilot
Horezu, jud. Vâlcea, pentru completarea datelor adunate prin cercetarea de
acum 30 de ani 4. Diseminarea rezultatelor proiectului prin organizarea
unui colocviu şi a unor întâlniri la diverse instituţii culturale
din ţară. În perioada menţionată au avut loc mai multe
şedinţe de lucru cu membrii colectivului de realizare a
proiectului, atât la sediul Institutului de Etnografie şi Folclor
„Constantin Brăiloiu” cât şi la sediul CIMEC, precum
şi întâlniri la diverse instituţii din ţară. Pe data de 4
octombrie 2006, orele 10
– 16, am organizat un colocviu de prezentare a proiectului Atlasului
Etnografic on-line în sala de conferinţe a Institutului de Etnografie
şi Folclor „Constantin Brăiloiu” din Bucureşti, la
care au participat cercetători, etnologi, geografi şi alţi
specialişti interesaţi. Au fost prezentate, de asemenea, rezultate
preliminare ale cercetării de teren făcute în luna august 2006 în
zona Horezu, jud. Vâlcea. de către patru dintre etnografii care au
realizat-o. Am răspuns la numeroase întrebări ale
participanţilor, care şi-au exprimat interesul şi aprecierea
deosebită pentru ceea ce s-a făcut şi urmează să se
obţină în cadrul acestui proiect. A fost
tipărit un pliant de prezentare şi se pregătesc alte materiale
de diseminare a rezultatelor. Proiectarea structurii bazei de date şi a sitului
web Au fost elaborate
specificaţiile de programare pentru baza de date şi a început
realizarea programelor informatice. Un mare volum de muncă a fost
realizat pentru trecerea pe suport digital a întrebărilor din
chestionarul AER, codificarea întrebărilor şi realizarea structurii
arborescente (echivalentul a peste 200 de pagini text A4 !), muncă
migăloasă realizată de personal de la CIMEC. Baza de date
va permite introducerea performantă a datelor primare, publicarea
on-line a Atlasului şi selectarea datelor pe harta digitală. Digitizarea materialului textual şi imagistic Pentru proiectul pilot – zona
etnografică Horezu, jud. Vâlcea – au fost scanate în continuare
caiete-chestionar din arhiva AER, cuprinzând răspunsuri la peste 1200 de
întrebări, completate de desene şi observaţii pe temele: Aşezare
- Gospodărie, Locuinţă - Interior, Ocupaţii,
Meşteşuguri - Instalaţii tehnice populare, Port popular,
Artă populară, Obiceiuri calendaristice şi Obiceiuri
familiale, scanându-se până la data prezentei raportări peste
800 de pagini (a se vedea Lista chestionarelor digitizate). Realizarea serverului cartografic interactiv A
început şi este în fază avansată de realizare serverul
cartografic (Harta digitală a României) pentru afişarea
dinamică a distribuţiei spaţiale a rezultatelor
căutării în baza de date. De exemplu, prin
selectarea subiectului „Cauze ale părăsirii vetrelor de
sat”, printr-un simplu clic se vor încărca dinamic pe harta
on-line localităţile în care s-au colectat răspunsuri, cu
simboluri diferenţiate pentru fiecare variantă de răspuns
(incendii, epidemii de ciumă şi holeră, războaie sau
invazii, măsuri administrative de sistematizare, condiţii
geografice nefavorabile etc.). Alături va fi afişată legenda
pentru fiecare simbol în parte. Propuneri pentru continuarea sau
dezvoltarea programului/proiectului/acţiunii culturale: Considerăm necesară
continuarea proiectului în 2007 pentru: ·
finalizarea
sistemului informatic integrat al Atlasului ( o jumătate de an nefiind
suficientă pentru un proiect aşa de complex) ·
realizarea
unui modul interactiv pentru public pe situl web care să permită
oricărui cetăţean să răspundă on-line la întrebările
chestionarului AER, să comenteze şi să-ţi adauge
propriile amintiri, antrenând astfel publicul larg din ţară şi
din diaspora românească la adunarea şi publicarea online de
informaţii privind cultura şi civilizaţia
tradiţională românească ·
realizarea
unei prezentări a proiectului Atlasului etnografic în faţa
locuitorilor şi reprezentanţilor administraţiei locale din
satele cercetate în zona Horezu, furnizori de informaţii pentru Atlas,
care trebuie să devină şi beneficiarii ei direcţi. |