European Landscapes: Past Present and Future

[Peisaje europene: trecut, prezent şi viitor]

www.muzarp.poznan.pl/EuLandscapes/aims/description.htm

CULTURE 2000 PROJECT

Ref. 2004 – 1495 / 001 – 001 CLT CA22

1 September 2004 - 31 August 2007

Şef de proiect: English Heritage, Marea Britanie

Peisaje arheologice şi înregistrare de situri

in sudul României, de-a lungul văii Dunării de Jos

cIMeC – Institutul de Memorie Culturală este partener într-un nou proiect european începând din septembrie 2004.

cIMeC – Institutul de Memorie Culturală este o instituţie publică cu o practică îndelungată şi cu experienţă în documentarea patrimoniului cultural, baze de date naţionale şi patrimoniu mobil şi imobil, diseminarea informaţiei prin cooperarea cu instituţii de cult din România şi din străinătate.

Baza de date a Repertoriului Arheologic Naţional (8500 înregistrări) este cea mai mare resursă digitală din România despre siturile arheologice. Din nefericire mai este mult de lucrat pentru localizarea precisă şi protecţia adecvată a patrimoniului arheologic, din cauza accentuării schimbărilor din mediul rural, care ameninţă rămăşiţele trecutului. Este o nevoie urgentă să identificăm şi să înregistrăm siturile, să delimităm zonele protejate din jur şi să obţinem o privire de perspectivă asupra peisajului vechi. Bugetele foarte mici pentru arheologie şi lipsa arheologilor pregătiţi precum şi folosirea limitată a tehnicilor moderne de investigaţie îngreunează progresul. Fotografiile aeriene pot ajuta la localizarea siturilor care nu vor fi niciodată descoperite la sol.

Cercetarea aeriană nu este folosită în România în scopuri arheologice decât în cazuri limitate. Dorim să promovăm introducerea acesteia prin examinarea fotografiilor aeriene istorice şi printr-o cercetare activă în România. Participând în proiecte europene vom putea beneficia de experienţa colegilor arheologi străini prin: workshop, cursuri şi asistenţă directă. Vom avea oportunitatea să schimbăm informaţii şi să demonstrăm beneficiile şi procedurile practice ale cercetării arheologice aeriene, foto-interpretării şi creării de hărţi (cartografierii).

Una din cele mai interesante şi bogate zone este cea a Văii Dunării de Jos (Luncii Dunării), cu o istorie continuă, din preistorie până în timpurile moderne. De la foarte cunoscutele situri neolitice şi eneolitice (adesea de tip tell) din comunităţile Dudeşti (Căscioarele D’ aia parte, lacul Bogata), Bolintineanu (Grădiştea Coslogeni, Lunca, Piscu Crăsani etc.), Hamangia (Grădiştea Coslogeni, Bogata), Boian (Grădiştea Ulmilor, Sultana, Gumelniţa, Căscioarele, Gălăţui Movila Berzei), Gumelniţa (Căscioarele, Măriuţa, Sultana, Gumelniţa, Grădiştea Ulmilor, Cuneşti, Radovanu, Şeinoiu etc.) la situri din epoca bronzului (precum Coslogeni), aşezări Latene, tumuli funerari, tabere romane şi oraşe medievale, Dunărea a fost o axă de comunicare în centrul şi estul Europei. Această zonă ar putea deveni zonă pilot de pentru investigaţii şi înregistrare în timpul desfăşurării proiectului. În toată valea Dunării de Jos şi de-a lungul fluviului, planurile moderne, proiectele de dezvoltare agricolă, implică distrugerea siturilor arheologice.

Scopuri:

- îmbogăţirea Repertoriului Arheologic Naţional prin descoperirea şi înregistrarea siturilor cu ajutorul fotografiilor aeriene, documentarea arhivistică, fotografierea digitală şi cartografie digitală. Materialul obţinut poate fi utilizat pentru a realiza hărţi ale zonelor de monumente şi pentru protecţia zonelor de patrimoniu;

- colectarea datelor arheologice din Valea Dunării de Jos din diverse perioade istorice şi diseminarea către public, administraţia patrimoniului, cercetători;

- amplasasarea de aşezări şi situri militare sau rituale în context unele cu altele şi demonstrarea relaţiei cu peisajul fizic şi ecologic din jur;

- folosirea hărţilor aeriene din cel de al doilea război mondial ca resursă pentru analiza peisajului şi conservarea văii Dunării de Jos şi lucrări similare de fotografie aeriană militară, folosite în studii de pionierat (cercetare-documentare) reliefând vechile peisaje ale văii Dunării de Jos după cel de al doilea război mondial;

- identificarea schimbărilor de peisaj petrecute în ultimele decenii prin metode de fotografiere aeriană (prin comparaţii între fotografii vechi şi noi);

- facilitarea procesului de digitizare şi diseminare a fotografiilor aeriene şi a altor surse de informaţii despre vechiul peisaj şi semnificaţia sa în timpurile moderne;

- promovarea schimburilor de informaţii şi utilizarea GIS, a Internetului sau a altor forme de imagistică digitală în înregistrarea peisajului şi conservare, prin investigarea văii Dunării de Jos şi de-a lungul fluviului;

- încurajarea dezvoltării potenţialului cultural, turistic şi economic al regiunii;

- pregătirea şi formarea de specialişti pentru documentare arheologică (catalogare, repertoriere, arhivare fotografică);

- organizarea de workshop-uri şi seminarii familiarizând studenţii, arheologii şi managerii de resurse culturale cu practicile şi utilizările cartografierii fotografice aeriene;

- realizare unei expoziţii itinerante în România şi a unei expoziţii virtuale pe Internet, broşuri şi alte publicaţii despre rolul cercetării în identificarea, aprecierea, conservarea peisajelor de patrimoniu;

- cercetarea solului, geofizică, săpături şi analize de mediu.

Datorită acestor studii tinerii şi publicul în general va începe să înţeleagă structura peisajului contemporan şi să valorifice acele părţi care vorbesc cel mai bine despre trecut.

Activităţi:

1. Identificarea teritoriului de catalogat.

Definirea structurii teritoriale a obiectivelor de catalogat.

2. Cercetarea resurselor documentare.

Activităţi preliminare în arhivă pentru a identifica sursele bibliografice, cartografice şi bibliografice necesare pentru identificarea item-ilor incluşi în proiectul de catalogare şi pentru descrierea acestora.

3. Proiect de catalogare teritorială.

Program operativ pentru resurse umane echipament şi timp. Încheierea centralizării datelor şi a documentării grafice şi/sau fotografice prin recunoaşterea terenului.

4. Documentarea fotografică.

Documentarea fotografică a stării actuale a item-ilor este realizată în alb-negru şi/sau color. Toate datele adunate în faza de catalogare sunt corelate şi disponibile cartografierii.

5. Documentarea grafică.

Nivelul documentării este definit în funcţie de tipul proiectului: ample desene pot fi cerute pentru suportul documentării fotografice sau cercetării la scară detaliată pot fi necesare.

6. Poziţionarea topografică.

Poziţionarea georeferenţială a obiectivelor cercetate în funcţie de nivelul de detaliu al cartografiei alese.

7. Documentaţie publicată.

Colectarea printr-un model standard a informaţiilor despre itemii catalogabili, adunat poziţional din surse documentare şi parţial din teren.

8. Crearea unei arhive scrise.

Informaţia va fi adunată şi organizată în înregistrări.

9. Crearea arhivelor computerizate.

Tot materialul va fi imediat transpus pe suport electronic împărţit pe arhive de date iniţiale: fotografii (documentare istorică şi aeriană), cartografie (actuală şi istorică) cadastrale şi bibliografice.