Petrescu-Dimbovita

M. Petrescu – Dîmbovița - Depozitele de bronzuri din România – Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1977 - ediție digitală 2012 (pdf)


Attila László, Le Professeur Mircea Petrescu-Dîmboviţa. À Son 85e anniversaire, Studia Antiqua et Archaeologica, VII, Iaşi, 2000 (pdf)

O viață în imagini:

Petrescu-Dimbovita

Petrescu-Dimbovita

Petrescu-Dambovita, Dumitrescu, Andriesescu

Petrescu-Dimbovita, Emil Condurachi

Petrescu-Dimbovita

Petrescu-Dimbovita

Petrescu-Dimbovita, Emil Condurachi

Petrescu-Dimbovita

Petrescu-Dimbovita, Mirel Popovici, Silvia Iacobescu

Petrescu-Dimbovita, Atena, 1934 decembrie

Petrescu-Dimbovita, 1937, august, Sarata-Monteoru

Petrescu-Dimbovita, 1938, iulie, Gurbanesti, sapaturile lui DV Rosetti. Jos I. Nestor

Gordion. Petrescu-Dimbovita si Condurachi

Petrescu-Dimbovita la Cucuteni

Petrescu-Dimbovita militar pe front

Petrescu-Dimbovita militar

Petrescu-Dimbovita 1932 Marasesti

Petrescu-Dimbovita 1932 Marasesti

Petrescu-Dimbovita

Mircea Petrescu-Dîmboviţa
(1915 - 2013)
In Memoriam


CURRICULUM VITAE
LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE

 

I. - N. 21 mai 1915, Galaţi - m. 13 aprilie 2013, Iași.


Studii preuniversitare la Galaţi, universitare (istorie şi drept) la Bucureşti (1933-1937).

Doctor în litere şi filosofie - specialitatea Preistorie (1947), la Universitatea din Bucureşti, cu teza "Contribuţiuni la ultima epocă a bronzului din Transilvania" (îndrumător: Prof. I. Nestor); doctor docent (1964). Doctor honoris causa al universităţilor "Dunărea de Jos" din Galaţi (1999) şi "Ştefan cel Mare" din Suceava (2005).

Asistent la Muzeul Naţional de Antichităţi (1943-1949) şi asist. onorific la catedra de preistorie a Universităţii din Bucureşti (1947-1949). Conferenţiar (1949), profesor (1956) şi decan (1975-1976) la Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi. Profesor consultant (din 1983), conducător de doctorate (din 1967) la specialitatea Arheologie preistorică. Între 1967 şi 1990 a fost director al Institutului de Istorie şi Arheologie "A.D.Xenopol" din Iaşi şi redactor responsabil al Anuarului Institutului, precum şi fondator al revistei "Arheologia Moldovei". Adevărat creator de şcoală, a reuşit să orienteze şi să dinamizeze activitatea tuturor sectoarelor Institutului, promovând o pleiadă de tineri în cercetarea arheologică şi istorică. Intre 1954 şi 1967 a fost şi directorul Muzeului de Istorie a Moldovei, contribuind la constituirea expoziţiei de bază.

Membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (din 1970), apoi al Academiei Române (corespondent 1991; titular din 1996). Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Român de Tracologie (din 1993) şi preşedintele Filialei Iaşi a acestui Institut (din 1985). Din 2001 - director onorific al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice al Facultăţii de Istorie din Iaşi. Membru în biroul Societăţii de Ştiinţe Istorice, în Comitetul Naţional al Istoricilor din România. Preşedinte al părţii române în Comisia mixtă româno-ucraineană de istorie, arheologie, etnografie şi folclor (din 1994), unde a iniţiat apariţia publicaţiei "Interacademica". Distins cu Premiul de Stat (1954) şi cu Premiul "Vasile Pârvan" al Academiei Române (1977), cu prestigioase ordine, medalii şi diplome ale statului român. Pe plan internaţional, membru în Consiliul Permanent al Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Preistorice şi Protoistorice (din 1964, iar din 1991 în Comitetul de Onoare al Consiliului), membru al Institutului Arheologic German (1977), membru al Institutului Italian de Pre- şi Protoistorie din Firenze (1964), membru al Consiliului Internaţional de Studii Indo-Europene şi Tracice, membru de onoare al Institutului de Tracologie din Sofia (1997).

II. - Arheolog şi istoric. Contribuţii importante în cercetarea neoliticului, eneoliticului, epocii bronzului, Hallstatt-ului, a perioadei finale a etnogenezei româneşti. Autor al unor tratate academice, monografii de referinţă şi a peste 250 de studii şi articole, apărute în numeroase reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare. A participat, cu comunicări apreciate, la numeroase congrese, simpozioane şi colocvii internaţionale de specialitate.


III. - Colaborator la: Istoria Romîniei, I, Bucureşti, 1960, p. 113-114, 147-149; Istoria românilor, I, Bucureşti, 2001 (coordonator al volumului); Enzyklopädisches Handbuch zur Ur- und Frühgeschichte Europas,Praga, I (1966) - II (1969); Dicţionar de istorie veche a României, Bucureşti, 1976; Enciclopedia arheologiei şi Istoriei vechi a României,Bucureşti, vol. I (1994), II (1996), III (2000).
- Editor: La civilisation de Cucuteni en contexte européen, Iaşi, 1987; Comori ale epocii bronzului din România,Bucureşti, 1995.
- Inventarul materialului arheologic de la Rezidenţa Regală din Galaţi, Bucureşti, 1940, 14 p.; Hăbăşeşti. Monografie arheologică,Bucureşti, 1954, 607 p. (în colab.); Cucuteni, Bucureşti, 1966, 40 p.; Muzeul de Istorie al Moldovei, Bucureşti, 1966, 93 p. (în colab.); Dépôts de l'âge du bronze tardif, Inventaria Archaeologica, fasc.7, 13 pl., Bucureşti, 1970 (în colab.). Aşezări din Moldova. De la paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1970, 662 p., 259 pl. şi 13 hărţi (în colab.); Depozitele de bronzuri din România, Bucureşti, 1977, 390 p., 403 pl. şi 10 hărţi; Die Sicheln in Rumänien, PBF, XVIII, 1, München, 1978, 189 p. şi 300 pl.; Scurtă istorie a Daciei preromane, Iaşi, 1978, 203 p., 31 pl. şi 3 hărţi; Istoria oraşului Iaşi, Iaşi, 1980 (în colab.); Sisteme de fortificaţii medievale timpurii la est de Carpaţi. Aşezarea de la Fundu Herţii, Iaşi, 1987, 145 p., (în colab.); Istoria României de la începuturi până în secolul al VIII-lea, Bucureşti, 1995, 464 p. şi 12 hărţi (în colab.); Der Arm- und Beinschmuck in Rumänien, PBF, X, 4, Stuttgart, 1998, 213 p. şi 180 pl.; Truşeşti. Monografie arheologică, Bucureşti-Iaşi, 1999, 812 p. (în colaborare); Realizări şi perspective în cercetarea culturii Cucuteni, Bucureşti, 2001, 39 p. (discurs de recepţie la Academia Română); Cercetări arheologice şi istorice din zona lacului de acumulare Bicaz, Piatra Neamţ, 2003, 520 p. şi 162 fig. (în colab.); Cucuteni-Cetăţuie: Monografie arheologică, Piatra Neamţ, 2004, 726 p. (în colab.); Amintirile unui arheolog, Piatra Neamţ, 2006, 268 p.
- Archäologische Forschungsreise im Bezirk Covurlui, în "Dacia", 7-8 (1937-1940), p. 427-447; Nouvelles données concernant le néolithique carpatho-balkanique, în "Balcania", 8 (1945), p. 192-215; Date noi asupra mormintelor cu ocru din Moldova, în SCIV, 1 (1950), 2, p. 110-125; Cetăţuia şi cimitirul hallstattian de la Stoicani, înMCA, I, 1953, p. 13-211; Contributions au problème de la culture Criş en Moldavie, în AAAH, 9 (1958), p. 53-68; Date noi relativ la descoperirile de obiecte de bronz de la sfîrşitul epocii bronzului şi începutul Hallstatt-ului din Moldova, în AM, 2-3 (1964), p. 251-272; L'évolution de la civilisation de Cucuteni à la lumiére de nouvelles fouilles archéologiques de Cucuteni-Băiceni, în RSP, 20, 1965, p. 157-181; Considérations sur le problème des périodes de la culture matérielle en Moldavie du VIe au Xe siècle, în RRH, 2 (1967), p. 181-199; Quelques problèmes de synchronisation de la civilisation de Cucuteni à la lumière des récentes recherches, în "Actes du IIe Congrès International des Études du Sud-Est Européen", 2, Athènes, 1972, p. 95-108; Die wichtigsten Ergebnisse der archäologischen Forschungen über den Zeitraum vom 3.-10. Jh. östlich der Karpaten, în "Dacoromania", 1, Freiburg, 1973, p. 162-173; La civilisation de Glina III à la lumière des nouvelles recherches, în "Preistoria Alpina", 10 (1974), p. 277-289; Noi cercetări arheologice la Stoicani (jud. Galaţi), în SCIV, 25 (1974), 1, p. 71-97 (în colab.); Nouvelles recherches archéologiques à Folteşti (dép. de Galaţi), în "Dacia", N.S., 18 (1974), p.19-72 (în colab.); Le trésor de Băiceni (dép. de Iassy), în "Dacia", N.S., 19 (1975), p. 105-123, (în colab.); Éléments illyriens dans le milieu thrace de l’Est de la Roumanie, în "Illiria", 4 (1976), p. 227-235; La continuité à l’Est des Carpathes au cours du premier millénaire à la lumière des dernières recherches, în NÉH, 6 (1980), 1, p. 23-32; Nouvelles données sur le premier âge du fer dans l’espace carpato-ponto-danubien, în "Union Internacional de Ciencias Pre- y Protohistoricas, X Congresso, Actes", Mexico, 1982, p. 316-332; Contributions des recherches archéologiques à l’étude des commencements de l’ethnogenèse des Thraces dans l’espace carpato-ponto-danubien, în "Studi di paletnologia in onore di Salvatore M. Puglisi", Roma, 1985, p. 617-624; Certaines considérations sur quelques problèmes du Hallstatt de l’espace carpato-danubien-pontique d’après les données des recherches récentes, în SlovArch, 26 (1988), 1, p. 175-188; Betrachtungen über die Cucuteni-Kultur im südosteuropäischen Kontext, în "Heinrich Schliemann. Grundlagen und Ergebnisse moderner Archäologie. 100 Jahre nach Schliemanns Tod", Berlin, 1992, p. 267-272; Quelques considérations concernant les rapports des Thraces de l’espace carpato-danubien-pontique avec le nord de l’Italie à la fin de l’âge du bronze et au début du Hallstatt, în "VI Symposium Internazionale di Tracologia", Milano, 1992, p. 281-298; Ioan Andrieşescu, ctitor al arheologiei preistorice româneşti, în ARMSSIA, 19 (1994), p. 33-43; Certains problèmes concernant le trésor de Băiceni, în TD, 16 (1995), p. 171-185; Les contributions de I. Nestor concernant le problème des liasons de l’espace carpato-danubien-pontique avec le nord de l’Italie à l’Âge du Bronze et au début du Hallstatt ancien, în "Dacia", N.S., 38-39 (1994-1995), 1997, p. 41-53; Despre viaţa şi cercetările arheologice ale lui H. Schliemann la Troia, Mycene şi alte locuri din Grecia, în ARMSSIA, seria IV, 25 (2002), p. 155-186; Activitatea arheologică ieşeană, în AM, 20 (1997), p. 171-180; 21 (1998), p. 181-199; 22 (1999), p. 171-195; Die Nekropole der Noua-Kultur auf die "Ţuguieta" bei Truşeşti, Kr. Botoşani, în PZ, 76 (2001), 2, p. 179-208; Ion Nestor. Omul şi opera, în "In memoriam Ion Nestor", Buzău, 2005, p. 13-25; Profesorul Ioan Andrieşescu. Omul şi opera, în CC, s.n., 11 (21), 2005, p. 223-233; Le rôle de l’Académie Roumaine dans l’exploration de la station énéolithique à céramique peinte de Cucuteni, în "Cucuteni 120 - valori universale", Iaşi, 2006, p. 5-14; Importanţa noilor săpături arheologice de la Cucuteni-Cetăţuia (1961-1966) i, în "Cucuteni 120 - valori universale", Iaşi, 2006, p. 15-30.


IV. - J.Filip, în "Enzyklopädisches Handbuch zur Ur- und Frühgeschichte Europas", 2 (1969), Praga, p. 1019; D.Gh. Teodor, Profesorul Mircea Petrescu-Dîmboviţa la 70 de ani, în AM, 11 (1987), p. 301-303; D.Gh. Teodor, Profesorul Mircea Petrescu-Dîmboviţa la 80 de ani, în AM, 18 (1995), p. 7-14; V. Chirica, O viaţă închinată arheologiei: Profesorul Mircea Petrescu-Dîmboviţa la 80 de ani, în "Europa XXI", 3-4 (1994-1995), Iaşi, 1995, p. V-XV; Sever Dumitraşcu, Arheologia română la sfârşit şi început de mileniu, Oradea, 1995, p. 18-26; Al. Zub, Profesorul Mircea Petrescu-Dîmboviţa la 80 de ani, în AIIX, 32 (1995), p. 651-652; Dorina Rusu, Membrii Academiei Române. Dicţionar, Bucureşti, 1999, p. 409; M. Brudiu (ed.), Academicianul Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Doctor Honoris Causa al Universităţii Dunărea de Jos, Galaţi, 1999; Şt. Ştefănescu, Cuvânt de răspuns, în: M. Petrescu-Dîmboviţa, "Discurs de recepţie în Academia Română", Bucureşti, 2001, p. 35-39; Omagiu Academicianului Mircea Petrescu-Dîmboviţa la 85 de ani, în "Europa XXI", 9-10 (2000-2001), p. 3-6; A. László, Mircea Petrescu-Dîmboviţa à son 85e anniversaire, în SAA, 7 (2000), p. 1-20; V. Spinei, Hommage on a venerable anniversary, în "Scripta praehistorica. Miscellanea in honorem nonagenarii magistri Mircea Petrescu-Dîmboviţa oblata", Iaşi, 2005, p. 15-37 + lista publicaţiilor (p. 39-59); Sărbătorirea Academicianului Mircea Petrescu-Dîmboviţa, în AM, 28 (2005), p. 7-40; Mircea Petrescu-Dîmboviţa la 90 de ani, în "Academica", s.n., 15 (2005), nr. 39 (176), p. 45-59; M. Ignat, O manifestare ştiinţifică prestigioasă - acordarea distincţiei de Doctor Honoris Causa academicianului Mircea Petrescu-Dîmboviţa, în CC, s.n., 11 (21), 2005, p. 219-222. (prof. Nicolae Ursulescu)

   
      
    

Imagini trimise de domnul Vasile Cotiuga

 

Mulţumiri domnilor prof. Nicolae Ursulescu și Vasile Cotiuga pentru materialele puse la dispoziție.

webmaster: Vasile Andrei