Aşezarea de epoca bronzului de la Năeni, jud. Buzău

Fig. 1 - Localizare

1. Locaţia:
   Judeţul Buzău, comuna Năeni, punctul Zănoaga, alt. 550 m.
   
   
2. Tipul cercetării:
   Săpături sistematice.
   
   
3. Durata cercetării:
   1982-1986, 1988-1993, 1996-1997.
   
   
4. Colectivul de cercetare:
   Ion Motzoi-Chicideanu, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Monica Sandor-Chicideanu, Faculteatea de Istorie a Universităţii Bucureşti.
   
   
5. Tipul descoperirilor:
   Aşezare de tip hillfort, situată pe o creastă stâncoasă, la cca. 550 m altitudine, cu locuiri pe pante în jurul unei locuiri centrale, mormânt colectiv, mormânt de incineraţie, gropi.
   
   
6. Încadrarea cronologică a descoperirii:
   Epoca bronzului, cultura Monteoru, epoca La Téne, sec. 4-5 p. Chr.
   
   
7. Piese cu caracter deosebit:
   Ceramică, arme din piatră, piese de port şi arme din bronz.
   
   
8. Locaţia actuală a materialului:
   Muzeul Judeţean Buzău, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti.
   
   
9. Bibliografie:
   Ion Motzoi-Chicideanu, Monica Sandor-Chicideanu, Ein bronzezeitliches Grab aus Năeni-Zănoaga, Dacia, N.S., 38-39, 1994-1995, p. 19-40; Ion Motzoi-Chicideanu, Monica Sandor-Chicideanu, Cercetările arheologice de la Năeni-Zănoaga - campaniile din anii 1982-1986, 1988-1993, 1996, MCA 18 (sub tipar).
   
   

10. Observaţii:
    Staţiunea aparţinând culturii Monteoru, în afara dimensiunilor sale remarcabile, prezintă o importanţă deosebită datorită identificării unei etape a culturii Monteoru, mai veche decât cele cunoscute până în prezent, denumită provizoriu etapa Monteoru-Zănoaga şi care se plasează la începuturile epocii bronzului. Succesiunea stratigrafică permite urmărirea evoluţiei culturii Monteoru până în etapa finală. În aceasta fază, cunoscută sub denumirile de Monteoru II.b sau Monteoru Balinteşti-Gârbovăţ, se încadrează şi mormântul triplu de înhumaţie descoperit la periferia aşezarii. Celor trei schelete, chircite lateral pe stânga şi orientate NNW-SSE, le era asociat un inventar funerar constituit dintr-un vas-askos, 2 ceşti cu o toartă, 1 vas kantharos, o pixidă şi un topor din piatră reutilizat. O descoperire singulară, dar nu lipsită de importanţă, o constituie un mormânt de incineraţie în urna, care se datează în sec. 6-5 a.Chr. Foarte importante sunt şi vestigiile din sec. 4-5 p. Chr, în vremea culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, reprezentate prin mai multe gropi, de regulă cu pietre la gură. În afara ceramicii caracteristice, în câteva dintre aceste gropi s-au gasit fibule de tipul cu piciorul întors pe dedesubt. S-au gasit si câteva gropi, în care au fost descoperite oase de cal sau de câine.

Ion Motzoi-Chicideanu
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan"
str. Henri Coandă nr. 11
RO-71119 Bucharest - 22
ROMANIA

Fig. 2 - Planul general al săpăturilor