Obiective	Podelele locuinţelor
Evoluţia sedimentară a spaţiului de locuit	Durata de utilizare a unei locuinţe

 

Obiective

            Studiul micromorfologic elaborat pe cele două tell-uri eneolitice a avut ca scop individualizarea faciesurilor sedimentare ce pot fi observate la scară microscopică.

            Tipologia de faciesuri sedimentare rezultată în urma acestui studiu are rolul de a ierarhiza acţiunile (izolate sau corelate) ale factorilor antropici şi naturali, noţiunea de facies fiind adoptată ca o categorie interpretativă ce poate fi strict delimitată printr-o serie de caracteristici diagnostice.

            Acest fapt a făcut posibilă individualizarea spaţiilor situate în interiorul, respectiv în exteriorul structurilor antropice, chiar şi în situaţii în care elemente constructive, cum sunt pereţii, conservaţi în multe cazuri în elevaţie, nu se puteau observa în teren.

            Succesiunile sedimentare situate în zonele din interiorul locuinţelor sunt caracterizate printr-o stratigrafie fină şi complexă. Nivelurile ocupaţionale din interiorul structurilor de locuire, care în unele situaţii nu ating grosimea de 1 mm, înregistrează cu acurateţe activităţile umane desfăşurate în cadrul acestor spaţii, având un caracter primar sau secundar şi prezentând o stare de conservare excepţională, datorită, pe de o parte, izolării de acţiunea factorilor naturali, iar pe de altă parte îngropării sedimentare rapide.

            Datorită acestui fapt, se poate considera că secvenţele stratigrafice de construcţie–amenajare-utilizare din interiorul locuinţelor pot constitui unităţi cronostratigrafice de referinţă pentru evoluţia sitului.

 

            Studiul acestor secvenţe sedimentare are în vedere următoarele probleme:

            1. Este posibilă delimitarea, în cadrul unei locuinţe, a unor zone cu utilizare, respectiv amenajare, diferită?

            2. In ce măsură pot fi evidenţiate anumite tipuri de locuinţe şi care este baza analitică pe care pot fi elaborate comparaţiile dintre locuinţele gumelniţene?

            3. Cum poate fi apreciată durata de utilizare a unei locuinţe?

            Pentru a încerca să răspundem acestor probleme, este necesar să avem în vedere două aspecte, pe care le considerăm esenţiale:

            1. Modul de amenajare şi utilizare a spaţiului;

            2. Ritmul de amenajare a spaţiului locuit.

 Podelele locuinţelor

 

            În ceea ce priveşte amenajarea spaţiului, termen utilizat aici cu un sens mai larg, s-a observat în primul rând faptul că podelele şi lutuielile locuinţelor gumelniţene din cele două situri studiate sunt realizate fie din sedimente siltice, fie din sedimente nisipoase fine ce sunt, în majoritatea cazurilor studiate, amestecate cu fragmente vegetale (paie şi pleavă). Gradul de preparare al acestui amestec nu a indicat, până în prezent, o relaţie evidentă cu modul de amenajare şi utilizare ulterioară a locuinţei. Există locuinţe ale căror podele prezintă atât faciesul de preparare mai elaborată, cât şi faciesul de preparare mai puţin îngrijită, pe parcursul unei evoluţii unitare a spaţiului.

            De asemenea, nu toate podelele locuinţelor gumelniţene studiate sunt construite pe un pat de amenajare ce include, de regulă, fragmente de chirpici din distrugeri, fragmente centimetrice de calcar şi fragmente ceramice.

            Amenajarea locuinţelor din cele două situri studiate este realizată prin lutuieli constituite din sediment brut şi din amestec cu coprolite de ierbivore (situaţie întâlnită în situl Borduşani Popină).

            O categorie deosebit de importantă de amenajare a spaţiului din interiorul locuinţelor este reprezentată de cuverturile vegetale şi, într-un singur caz (situaţie întâlnită în situl Hârşova-tell), de o cuvertură organică realizată, probabil, din piei de animale.

 

            În ceea ce priveşte utilizarea spaţiului amenajat, aceasta poate fi exprimată fie prin acumulări organice, de cărbune şi cenuşă sau minerale, fie prin unităţi de compactare şi dezagregare a solului construit prin pasaj repetat.

            Cercetările de micromorfologie a solurilor au evidenţiat faptul că în cadrul unui sol construit pot fi individualizate trei unităţi distincte (T. Gé et al 1993 [1] ), ce au fost observate şi în cadrul succesiunilor sedimentare studiate pe siturile Hârşova şi Borduşani:

            - o unitate bazală, denumită pasivă, caracterizată prin conservarea structurii iniţiale a unităţii sedimentare;

            - o unitate mediană, caracterizată printr-o uşoară compactare, exprimată printr-o microstructură tabulară;

            - o unitate superioară, denumită activă, caracterizată printr-o importantă compactare şi dezagregare, ca şi printr-o acumulare de constituenţi antropici foarte fini, prezentă chiar în cazul unor spaţii foarte bine întreţinute sau în cazul spaţiilor protejate prin cuverturi.

            Importanţa acestor observaţii rezidă în faptul că fac posibilă determinarea fazelor de evoluţie (construcţie, amenajare, utilizare) a unei podele care, în contextul unor secvenţe stratigrafice continue, permit diferenţierea fazelor de amenajare de fazele de refacere a podelelor.

            Stabilirea acestor faze de evoluţie a spaţiului amenajat permite, în primul rând, aprecierea ritmului de amenajare şi utilizare a locuinţei.

În ceea ce priveşte caracterizarea unei locuinţe, în funcţie de elementele pe care le luăm în discuţie, aceasta se bazează pe reconstituirea activităţilor umane ce pot fi presupuse că au determinat formarea succesiunii sedimentare.

  Evoluţia sedimentară a spaţiului de locuit

           Metoda pe care o propunem pentru un studiu sistematic al acestor secvenţe cronostratigrafice constă dintr-o diagramă binară în care, pe axa absciselor, sunt reprezentate tipurile de faciesuri sedimentare identificate, iar pe axa ordonatelor grosimea normală medie a fiecărei unităţi sedimentare în parte (Figura 1: Diagramã binarã reprezentând evoluţia secvenţialã a spaţiilor din interiorul locuinţelor gumelniţene cercetate).

            Faciesurile sedimentare reprezentate sunt grupate corespunzător fazelor de construcţie, amenajare şi utilizare a spaţiului.

            Diagrama rezultată prin proiecţia punctelor corespunzătoare celor două valori exprimă, pe de o parte, evoluţia sedimentară a spaţiului locuit, iar pe de altă parte, intensitatea ritmului de amenajare, respectiv inversul acestuia, durata de utilizare.

            Pe diagrama obţinută pentru succesiunile sedimentare studiate până în prezent se observă în primul rând faptul că există, atât pentru situl Hârşova-tell, cât şi pentru Borduşani Popină, o diversitate de situaţii, ce pot fi grupate în patru grupe majore.

 

            1. Zone cu amenajare continuă prin lutuieli şi cuverturi vegetale, respectiv organică în una din situaţiile de la Hârşova. Aceste zone nu prezintă compactare şi dezagregare evidentă şi nici un indiciu al unor activităţi antropice. Aceste spaţii au fost interpretate ca zone amenajate destinate odihnei (în timpul nopţii).

            Menţionăm că acestea prezintă în 2 din cele 5 situaţii studiate 1 sau 2 refaceri ale podelei.

 

            2. Zone caracterizate prin prezenţa, în mod repetat, a unităţilor de compactare-dezagregare a solului construit, fără să se observe niveluri ocupaţionale bine definite.

            Cazul studiat prezintă lutuieli şi refaceri ale podelei, spaţiul fiind bine amenajat şi întreţinut. Aceste zone au fost interpretate ca zone de pasaj.

 

            3. Zone ce pot fi atribuite unor arii aflate în relaţie cu activităţile cotidiene de preparare a hranei.

            Situaţia întâlnită la Hârşova nu prezintă amenajări de tipul lutuielilor sau cuverturilor, ci numai 2 faze de refacere a podelei.

            Situaţia întâlnită la Borduşani poate reprezenta o zonă mixtă, de pasaj şi de activitate (s.s.), şi prezintă lutuieli din silturi fine, fără a avea faze de refacere a podelei.

 

            4. Zone ce corespund unor acumulări minerale in situ ce pot fi atribuite unor activităţi de preparare a ceramicii, a ocrului, de utilizare a râşniţelor, etc.

            Situaţia întâlnită la Borduşani este reprezentată printr-o acumulare de ocru în condiţii umide asociată unor niveluri argiloase acumulate, de asemenea, prin remaniere hidrică de energie scăzută.

 

            Încercând să sintetizăm aceste prime observaţii, putem afirma faptul că studiul micromorfologic permite individualizarea zonelor cu diferite moduri de amenajare, ce sunt în relaţie cu utilizarea diferenţiată a spaţiului, în cadrul aceleiaşi locuinţe.

            Pe de altă parte, există situaţii în care spaţiul amenajat a putut avea o destinaţie bine precizată.

 Durata de utilizare a unei locuinţe

 

            În ceea ce priveşte durata de utilizare a unei locuinţe, putem considera, ca ipoteză de lucru, faptul că variaţiile de textură ale unităţilor de amenajare din sediment brut pot sugera alternanţe sezoniere aflate în relaţie cu episoadele de creştere a nivelului şi energiei hidrodinamice a Dunării, respectiv a granulometriei sedimentelor acumulate în zonele de câmpie aluvială.

            S-a observat că nivelurile de construcţie şi amenajare prezintă caracteristicile diagnostice specifice unei preparări şi depuneri în stare umidă, ceea ce ar putea sugera, eventual, că sedimentele erau prelevate din zonele de câmpie aluvială.

            Un alt element care nu poate fi precizat în prezent este dacă prezenţa cuverturii organice realizate, probabil, din piei de animale, în cadrul unei secvenţe cu niveluri de amenajare prin cuverturi vegetale, poate indica un sezon de iarnă.

            Şi, nu în ultimul rând, studiul variaţiei condiţiilor de mediu în care au evoluat spaţiile amenajate din interiorul locuinţelor poate indica, eventual, unele variaţii sezoniere de umiditate.

            Până în prezent au fost întâlnite niveluri de amenajare care, în condiţiile unui spaţiu protejat printr-o cuvertură impermeabilă indică o evoluţie în condiţii foarte umide, cazul cuverturii organice de la Hârşova.

            Pe de altă parte, în situl Borduşani Popină au fost observate niveluri de întreţinere a podelei prin spălare, ceea ce ar sugera un sezon mai arid.

 

            Eşantionarea sistematică a spaţiilor de interior ne va permite în viitor să precizăm mai bine aceste aspecte privind amenajarea şi utilizarea spaţiului în locuinţele gumelniţene.