Studiul micromorfologic asupra materialelor de construcţie utilizate pentru realizarea pereţilor, podelelor şi lutuielilor locuinţelor şi vetrelor gumelniţene studiate în cele două aşezări eneolitice a permis identificarea mai multor tipuri de materiale, ce sunt utilizate diferenţiat pentru realizarea elementelor constructive din cadrul structurilor antropice menţionate. 

          Materialele de construcţie

           Materialele de construcţie recunoscute sunt constituite din sediment brut, amestecuri de sedimente cu materie vegetală de tip paie şi pleavă, amestecuri cu fragmente vegetale fine descompuse (debris-uri organice) şi amestecuri cu fragmente de materiale preparate, arse sau nearse, şi granule minerale cu textură nisipoasă.
           Materialele din sediment brut sunt considerate ca rezultând dintr-o preparare mai puţin elaborată şi sunt constituite din sedimente siltice şi sedimente nisipoase (Fig. 1). Tipul materialului sedimentar (silturi şi nisipuri aluviale, loess-uri, argile) indică relaţia cu aria sursă.

Fig. 1 - Lutuială din sediment brut (silt fin) a unui perete, ce evidenţiază porozitatea rezultată în urma variaţiei de umiditate, exprimată printr-o fisuraţie paralelă. Imagine microscopică, x70, lumină plan polarizată.	Fig. 2 - Fitolite de plante ierboase, observate în golurile unui fragment de chirpici ars. Imagine microscopică, x 1000, lumină plan polarizată.

           Amestecurile de sedimente (chirpici) cu materie vegetală (de tipul paie şi pleavă, (Fig. 2) sunt caracterizate printr-o variaţie de omogenitate şi porozitate, interpretată ca fiind rezultatul unei preparări mai elaborate sau mai scăzute (Fig. 3, 4).

Fig. 3 - Amestec cu materie vegetală (chirpici) nears, interpretat ca provenind dintr-o preparare mai puţin elaborată. Imagine microscopică, x 70, lumină polarizată încrucişat.	Fig. 4 - Amestec cu materie vegetală (chirpici) nears, interpretat ca provenind dintr-o preparare mai elaborată. Imagine microscopică, x 70, lumină polarizată încrucişat.

           Materialele de construcţie realizate prin amestec cu fragmente vegetale descompuse utilizează ca liant coprolitele de ierbivore.
           Amestecurile cu fragmente de chirpici ars sau nears indică o reutilizare a materialului sedimentar.
          Amestecurile cu granule minerale cu textură nisipoasă pot indica un amestec al materialului sedimentar în momentul prelevării, având în vedere faptul că unităţile sedimentare cu textură diferită pot apărea asociate în aflorimentele naturale (Fig. 5).
          

Fig. 5 - Amestec de sedimente cu textură diferită într-un material de construcţie din care este alcătuită partea centrală a unui perete. Imagine microscopică, x 70, lumină polarizată încrucişat.

           Succesiunile sedimentare alcătuite din aceste tipuri de materiale de construcţie sunt caracterizate printr-o stratigrafie fină şi complexă.
           Podelele, lutuielile, cuverturile organice şi nivelurile ocupaţionale din interiorul locuinţelor, care în unele situaţii au grosimi de numai 1 mm, înregistrează cu acurateţe activităţile de construcţie, amenajare şi refacere a structurilor antropice.
          
          Podelele locuinţelor

           Podelele locuinţelor gumelniţene din cele două aşezări studiate sunt construite numai din amestecuri cu fragmente vegetale, realizate în general din silturi fine şi, mai rar şi numai pentru aşezarea Hârşova-tell, din silturi nisipoase. Pentru ambele staţiuni se poate remarca o polaritate, în funcţie de gradul de preparare pe care noi l-am estimat. Acest lucru poate fi determinat şi de tipul de sediment utilizat, unităţile cu preparare bună din silturi nisipoase fiind rare, amestecul de sedimente antrenând o neomogenitate a materialului. Pe de altă parte, nu se observă o relaţie evidentă între gradul de preparare şi tipul de structură, pentru acest tip de material, acesta fiind mai degrabă în funcţie de îndemânarea celui care a realizat materialul de construcţie.
          De asemenea, gradul de preparare al acestui amestec nu ne indică, până în prezent, o relaţie evidentă cu modul de amenajare şi utilizare ulterioară a locuinţei. Există locuinţe ale căror podele prezintă atât faciesul de preparare mai elaborată, cât şi faciesul de preparare mai puţin îngrijită, pe parcursul unei evoluţii unitare a spaţiului.
           De asemenea, nu toate podelele locuinţelor gumelniţene studiate sunt construite pe un pat de amenajare ce include, de regulă, fragmente de chirpici din distrugerea altor structuri, fragmente centimetrice de calcar sau fragmente ceramice.
          
           Amenajarea podelelor locuinţelor din cele două aşezări studiate este realizată aproape întotdeauna prin lutuieli fine, cu grosimi milimetrice Lutuielile pe podea sunt realizate din sediment brut, fiind întâlnite frecvent sedimentele fine, cele nisipoase apărând numai în aşezarea Hârşova. La Borduşani Popină au fost observate şi lutuieli realizate din amestecuri cu coprolite de ierbivore.
           O categorie deosebit de importantă de amenjare a spaţiului din interiorul locuinţelor este reprezentată de cuverturile vegetale (Fig. 6) şi, într-un singur caz (situaţie întâlnită în aşezarea Hârşova-tell), de o cuvertură organică realizată, probabil, din piei de animale (Fig. 7).

Fig. 6 - Cuvertură de natură vegetală aşezată pe podeaua unei locuinţe, calcinată in situ. Imagine microscopică, x 70, lumină polarizată încrucişat.	Fig. 7 - Cuvertură de natură organică, descompusă in situ, realizată, probabil, din piei de animale. Imagine microscopică, x 400, lumină plan polarizată.

          
         Pereţii locuinţelor

           În cazul pereţilor de locuinţe se observă aceeaşi situaţie ca şi în cazul podelelor, practic fiind utilizate aceleaşi tipuri de materiale.
           Spre deosebire de lutuielile observate pe podeaua locuinţelor, în cazul pereţilor sunt întâlnite lutuieli realizate atât din sediment brut, cât şi din chirpici fin sau amestec cu coprolite de ierbivore.
           Relaţiile stratigrafice dintre perete şi podea indică faptul că peretele locuinţei prezintă, în general, 3-4 faze de refacere, în timp ce podeaua locuinţei este amenajată prin 2-3 lutuieli pe durata fiecărei faze de refacere. (Fig. 8)
          

Fig. 8 - Limită dintre două lutuieli ale unui perete. Imagine microscopică, x 70, lumină polarizată încrucişat.

          
           În concluzie se poate afirma, în primul rând, faptul că tipurile de materiale de construcţie sunt în relaţie directă cu elementele constructive pentru care au fost utilizate (tabel 1).
          
           Pe de altă parte, aceste materiale sunt preparate din sedimente care sunt disponibile în imediata vecinătate a aşezării, în cazul sitului Hârşova-tell fiind utilizate atât silturile fine din depozitele loessice, cât şi silturile nisipoase şi nisipurile fine din cadrul aluviunilor Dunării.
          
          Aşa cum a rezultat din studiul micromorfologic asupra modului de amenajare şi utilizare a locuinţelor, există diferite tipuri de amenajări, în funcţie de destinaţia fiecărei structuri.
          În viitor, dorim să urmărim cu atenţie, plecând de la aceste consideraţii preliminare, relaţia dintre diferitele tipuri de materiale de construcţie şi modul de utilizare a acestora în cadrul fiecărei structuri arheologice cercetate.