Cultura Gumelniţa în vestul Munteniei
Aşezarea eneolitică de la Vităneşti, jud Teleorman, de Radian Andreescu
Topografia aşezării	Locuirea gumelniţeană

      Topografia aşezării

      Aşezarea eneolitică este situată în satul Vităneşti, com. Purani, la circa 7 km nord-est de Alexandria. În această zonă valea râului Teleorman este largă de aproximativ 1 km, mărginită spre sud-vest de o terasă înaltă, în timp ce terasa de nord-est coboară în pantă lină spre luncă. În apropierea acestei din urmă terase, protejată de ea dinspre nord şi est se află aşezarea de tip tell, cu o formă relativ ovală cu diametrele la partea superioară de 40x45 m şi o înălţime de circa 6,5 m (Fig. 1, 2).

Fig. 1 Vităneşti vedere nord	Fig. 2 Vităneşti vedere sud-vest

      Locuirea gumelniţeană

      Cercetările au relevat faptul că la baza tell-ului a existat o primă fază de locuire, aparţinând începutului culturii Gumelniţa. Această primă fază de locuire a fost abandonată fiind acoperită de un nivel natural cu o grosime de peste un metru. Urmează apoi o nouă fază a locuirii care cuprinde fazele Gumelniţa A2 şi Gumelniţa B1, cu o depunere antropică de circa 4 m grosime.

Fig. 3 Vităneşti tell - resturile unei locuinţe	Fig. 4 Vităneşti tell - structură lemn

      Aşezarea de la Vităneşti a fost locuită de o comunitate umană care pare a fi avut o viaţă înfloritoare judecând după materialele arheologice scoase la lumină de cercetările arheologice. Locuinţele erau din lemn şi chirpici, cu una sau două camere din care nu lipseau vetrele (Fig. 3, 4). Inventarul arheologic este deosebit de bogat. Ceramica este de o bună factură tehnică şi artistică, în special cea aparţinând nivelului Gumelniţa A2. De altfel în acest nivel au fost descoperite primele fragmente ceramice pictate cu aur de la nord de Dunăre (Fig. 5). Au fost descoperite sute de unelte lucrate din silex, os, corn şi cupru. Plastica este reprezentată de numeroase statuete antropomorfe şi zoomorfe lucrate din lut şi os. Analizele preliminare arată că erau cultivate grâul, orzul, secara şi leguminoasele. Pentru nivelul Gumelniţa B1 datele indică o paritate între animalele domestice (cornute, oi, porci) şi cele sălbatice (bour, cerb, porc mistreţ, castor), ceea ce dovedeşte că, cel puţin în faza finală a aşezării, vânătoarea juca un rol destul de important.

Fig. 5 Fragment ceramic pictat cu aur	Vas triplu	Statuetă zoomorfă - broască ţestoasă

      Recent, alături de aşezare, a fost descoperită o altă locuire Gumelniţa, Vităneşti II, contemporană se pare cu prima fază din aşezarea de tip tell (Fig. 6).