Noile cercetări arheologice efectuate la Chitila-Fermă confirmă concluzia cercetărilor mai vechi din arealul bucureştean - de la Vidra, Măgura Jilavei, Glina, precum şi din alte aşezări omeneşti contemporane din Câmpia Română.

Chitila-Fermă - Aspecte de săpătură

          O condiţie a existenţei movilelor-măguri o reprezintă vecinătatea cursurilor de ape şi a unor izvoare cu apă potabilă, caracteristice peisajului de luncă şi crâng, ce ofereau omului un potenţial economic bogat în faună şi floră. Toate acestea au favorizat dezvoltarea agriculturii datorită solurilor umede şi fertile iar bogăţia vegetaţiei ierboase a stimulat creşterea animalelor. La aceasta se adaugă dezvoltarea economiei casnice, în cadrul căreia un rol important l-au avut prelucrarea silexului, a lutului, olăria, ţesutul, împletitul şi celelalte activităţi domestice.

          Problema nu poate fi înţeleasă în afara încercării de reconstituire a paleoreliefului de epocă, diferit de cel actual, în care existau şi deschideri de râpe şi plaje pe albia râului, cu prundişuri şi bolovănişuri, unde omul află rezerva de materii prime pentru prelucrarea uneltelor din piatră. Existau în peisajul de epocă sedimente de silex cretacic, provenit din alterările platformei prebalcanice. Alături de silex se găseau şi rezerve de alte roci, în special gresii (din care se confecţionau râşniţe folosite la zdrobitul boabelor), calcare sau alte roci din care se fabricau topoare, brăzdare de plug, obiecte de artă sau de podoabă, greutăţi pentru plase de pescuit sau arme folosite la vânătoare.

          Oasele şi coarnele provenite din consum erau folosite, de asemenea, şi prelucrate în unelte şi arme. Ca şi osul şi lutul, lemnul era întrebuinţat la confecţionarea unor obiecte cu diverse funcţii (linguri, blide, polonice etc.) sau a scheletelor caselor pe care le tencuiau cu lut. Din coaja mlădiţelor arbuştilor se împleteau vase, coşuri pentru păstrat sau transportat alimente. Un rol important îl avea prelucrarea fibrelor textile vegetale din care se făceau funii, sfori, fibre pentru împletit îmbrăcămintea, priponitul animalelor domestice. Din păr de animale se torceau fibre pentru realizarea laţurilor de prins păsări ori animale mărunte.

         Credem că descoperirile prin săpăturile arheologice efectuate în Câmpia Bucureştilor de la Măgura Jilava, Glina, Vidra, Chitila-Fermă la care se adaugă şi alte numeroase descoperiri de mai mică importanţă din acest areal, la care nu ne-am oprit cu această ocazie, completează în mod fericit tabloul cunoaşterii culturii Gumelniţa.

 

Bibliografie:

     D. Berciu, Contribuţii la problemele neoliticului în România, în lumina noilor cercetări, Bucureşti, 1961.

     V. Boroneanţ, Manifestări de artă în locuirea neolitică de la Chitila-Fermă, în Cercetări arheologice în Bucureşti, IV, 1992.

     Bosch Ghimpera, Les Indo-Européens, Payot, 1965-1979.

     E. Comşa, Neoliticul pe teritoriul României - Consideraţii, Bucureşti 1987.

     J. Deruelle, De la Préhistoire...à l’átlantide des mégalithes. Les leçons du radio-carbon, Paris, 1990.

     Georges Dumézil, Les Dieux Souverains des Indo-Européens, Galimard, Paris, 1977.

     Vl. Dumitrescu, Arte preistorica in Romania, fino all inizio dell età del Ferro, Firenze, 1972.

     Vl. Dumitrescu, Alexandra Bolomey, Fl. Mogoşanu, Esquisse d’une préhistoire de la Roumanie, Bucureşti, 1983.

     J. Mellaart, Les premièrs civilizations. Villes primitives d’Asie Mineure, Bruxelles, 1969.

     I. Nestor, Fouilles de Glina, Dacia III-IV, 1927-1932, 1933 p. 226-252.

     R. Popov, Kodja-Dermenskata moghila pri gr. Sumen, Izvestia, Sofia, VI, 1916-1918, p. 71-155.

     Dinu V. Rosetti, Săpăturile de la Vidra, Raport preliminar - Publicaţiile Muzeului Municipiului Bucureşti, 1934, p. 6-59.

     Done Şerbănescu, Nou tip de figurină neolitică. Préhistoire du bas Danube, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, XV, 1997, p. 133-137.

     Done Şerbănescu, Modele de locuinţe şi sanctuare eneolitice. Préhistoire du bas Danube, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos, XV, 1997, p. 232-251.

     M. Petrescu-Dîmboviţa, Raport asupra săpăturilor de la Glina, jud. Ilfov, 1943, în Raport asupra activităţii ştiinţifice a Muzeului Naţional de Antichităţi în anii 1942-1943, Bucureşti 1944, p. 65-71.

     Louis Hourticq, Encyclopedie des Beaux-Arts, Hachette-Paris, 1925.

     Fernand Hrazan, Dictionnaire Universal de l’art et des artistes, Paris, 1967.