Materiale şi Cercetări Arheologice (MCA)

---

Despre MCA. Scurt istoric (1952-1999)

Despre proiectul de indexare a revistei Materiale şi Cercetări Arheologice

Indicele complet MCA

Facsimil digital volumele: I - 1953 (pdf 110 MB), II - 1956 (pdf 95 MB), III - 1957 (pdf 45 MB), IV - 1957 (pdf 37 MB), V - 1959 (pdf 78 MB), VI - 1959 (pdf 150 MB), VII - 1960 (pdf 63 MB), VIII - 1962 (pdf 113 MB),IX 1970 (pdf 44 MB), X - 1973 (pdf 61 MB), XIII 1979 (pdf 50 MB), XIV Tulcea - 1980 (pdf 200 MB), XV Braşov - 1981 (pdf 100 MB), XVI Vaslui - 1982 (pdf 130 MB), XVII Ploieşti - 1983 (partea a-I-a) (pdf 87 MB), XVII Ploieşti - 1983 (partea a-II-a) (pdf 45 MB).

Colecţia completă la https://www.persee.fr/collection/mcarh

Despre MCA. Scurt istoric (1952-1999)

     Schimbările politice produse după 1949 au adus modificări şi la nivelul disciplinei arheologice. Una din modificări a fost punerea în practică a planului de cercetare arheologică, care presupunea impunerea unor teme principale de cercetare şi extinderea cercetării arheologice la nivelul întregii ţări. În acest context în 1952 vedea lumina tiparului primul număr din Materiale şi cercetări arheologice privind istoria veche a R.P.R., publicaţie a Institutului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. De la numărul doi titlul volumului se schimbă în Materiale şi Cercetări Arheologice. Apariţia acestei reviste s-a datorat necesităţii publicării rezultatelor arheologice, mult sporite şi îmbogăţite după extinderea şi intensificarea cercetării arheologice la nivel naţional după anul 1949. Între 1952-1973 au fost publicate 10 volume după cum urmează - I/1953, 815 p.; II/1956, 716 p.; III/1957, 312 p.; IV/1957, 376 p.; V/1958, 794 p.; VI/1959, 983 p.; VII/1961, 680 p.; VIII/1962, 802 p.; IX/1970, 532 p.; X/1973, 366, p. Colectivul de redacţie cuprindea nume mari ale arheologiei româneşti - Emil Condurachi (redactor responsabil), Vladimir Dumitrescu (redactor principal), Ion Nestor, Gheorghe Ştefan, Dumitru Berciu, Bucur Mitrea, C.S. Nicolăescu-Plopşor, Mircea Petrescu-Dâmboviţa, D.M. Pippidi, Dorin Popescu, Radu Vulpe, Eugen Comşa, Maria Comşa, Mircea Matei, acestora li s-au alăturat pe parcurs: Ion Barnea, Gheorghe Cantacuzino, Constantin Daicoviciu, Dumitru Tudor, Kurt Horedt, Nicolae Lupu, I.I. Rusu, Zoltán Székeli, A.D. Alexandrescu, Maria Coja, Emilian Popescu etc. Ilustraţia, cuprinzând desene şi planuri, a fost executată în laboratorul de desen al Institutului de: Pamfil P. Polonic, Eusebiu Mironescu, Mariana Stoicescu, Elena Becheş, Argeş Epure, Marian Ionescu, iar fotografiile au fost realizate de Gheorghe Dumitru şi Nicolae Scarlat.
     Primele două volume au fost dedicate publicării unor rapoarte definitive sau monografice, iar următoarele au inclus în plus rapoarte de săpătură preliminare şi cercetări de suprafaţă. Iniţial publicaţia apărea anual, apoi bianual şi în final, din diverse motive, la intervale mai mari de timp. Această prima serie se încheie aici.

     După o întrerupere de mai mulţi ani apare o nouă serie editată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste precum şi de Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a RSR, care a publicat rapoartele preliminare prezentate la sesiunile arheologice anuale de la Oradea - XIII/1979; Tulcea - XIV/1980; Braşov - XV/1981 (volum apărut de abia în 1983); Vaslui - XVI/1982, 305 p. (volum apărut în 1986) şi Ploieşti - XVII/1983, 545 p. (volum apărut între 1992-1993, în două secţiuni I, II, cu paginaţia în continuare). Colegiul de redacţie era alcătuit din: Mircea D. Matei (redactor responsabil), Eugen Comşa, Panait I. Panait, Alexandru Suceveanu, Cornelia Stoica, Dan Gh. Teodor. Formatul şi prezentarea revistei suferă modificări considerabile faţă de prima serie. Astfel sunt incluse în paginile volumelor studii antropologice, studii privind restaurarea unor situri, rapoarte ale săpăturilor de salvare, studii epigrafice, cercetări aerofotografice etc; toate informaţiile fiind susţinute de o bogată ilustraţie. Pentru o mai largă accesibilitate în plan extern numărul rezumatelor în limbi străine creşte considerabil.

     O a treia serie este iniţiată din 1999. Numărul 1/1999 cuprindea 10 articole dedicate cercetărilor arheologice desfăşurate la Măgura Cuneştilor, la Sărata Monteoru, Năeni-Zănoaga, Stelnica-Grădiştea Mare, Argamum şi la Câmpulung. Această apariţie însă se dovedeşte meteorică în peisajul publicistic de specialitate.

     Din fericire tradiţia publicării rapoartelor anuale de cercetare arheologică continuă sub o nouă titulatură: Cronica Cercetărilor Arheologice din România, care apare din 1994 atât în format clasic, cât şi digital, iar începând cu Campania 1999 informaţiile cuprinse în volume sunt accesibile şi on-line.

Despre proiectul de indexare a revistei Materiale şi Cercetări Arheologice

     Continuând proiectul început cum câţiva ani de-a face accesibile on-line indicele publicaţiilor arheologice româneşti, cIMeC - Institutul de Memorie Culturală a prelucrat şi volumele MCA. După depăşirea obstacolului găsirii tuturor numerelor revistei a fost realizată o bază de date, care conţine toate cele 768 de articole publicate de-a lungul anilor (1952-1999) în cele 16 numere, sub însemnul MCA. Proiectul este finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor. Căutarea se poate face după următoarele criterii: numele autorului, numărul revistei sau anul apariţiei. În prezent se lucrează intens la realizarea indicilor de subiecte, de epoci şi de localităţi.
     În curând acest indice va fi complet şi la dispoziţia specialiştilor şi a studenţilor, ca mijloc indispensabil de consultare a bibliografiei.