De ce nu-mi vii

Vezi, rândunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-așează bruma peste vii -
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii ?

O, vino iar în al meu braț,
Să te privesc cu mult nesaț,
Să razim dulce capul meu,
De sânul tău, de sănul tau !

Ți-aduci aminte cum pe-atunci
Când ne primblam prin văi și lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atâtea ori, de-atâtea ori ?

In lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorăsc scântei ...
Dar, oricăt ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s !

Căci tu inseninezi mereu
Viața sufletului meu,
Mai mindră decât orice stea,
Iubita mea, iubita mea !

Târzie toamnă e acum,
Se scutur frunzele pe drum,
Și lanurile sunt pustii ...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii ?