ORD nr. 2035
publicat în M.Of. nr. 470 din data: 09/27/2000
OMC
2035/2000
Ordin nr. 2035 din 18 aprilie 2000 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind evidenţa, gestiunea şi inventarierea bunurilor culturale
deţinute de muzee, colecţii publice, case memoriale, centre de
cultură şi alte unităţi de profil
Ministerul Culturii
Ordin nr. 2035
din 18
aprilie 2000
pentru aprobarea Normelor
metodologice privind evidenţa, gestiunea şi inventarierea bunurilor
culturale deţinute de muzee, colecţii publice, case memoriale, centre
de cultură şi alte unităţi de profil
Publicat în Monitorul Oficial
al României nr. 470 din 27 septembrie 2000
Ministrul culturii,
în temeiul art. 8 alin. (2) din Legea contabilităţii nr.
82/1991, republicată, în baza art. 9 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 134/1998 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi
completările ulterioare,
în baza prevederilor pct. 19 din Normele metodologice privind organizarea şi efectuarea inventarierii
patrimoniului, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.
2.388/1995,
având în vedere Avizul Ministerului Finanţelor nr. 8.177 din 30 iunie
2000,
emite prezentul ordin.
Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice
privind evidenţa, gestiunea şi inventarierea bunurilor culturale
deţinute de muzee, colecţii publice, case memoriale, centre de
cultură şi alte unităţi de profil, prevăzute în anexa
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Dispoziţiile prezentului ordin
se aduc la îndeplinire de muzee, colecţii publice, case memoriale, centre
de cultură şi alte unităţi de profil care deţin bunuri
culturale.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul culturii,
Ion Caramitru
Bucureşti, 18 aprilie 2000.
Nr. 2.035.
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
privind evidenţa, gestiunea şi inventarierea bunurilor culturale
deţinute de muzee, colecţii publice, case memoriale, centre de
cultură şi alte unităţi de profil
CAPITOLUL I
Evidenţa bunurilor culturale
Art. 1. - (1) Registrul
pentru evidenţa analitică a bunurilor culturale este un document
oficial obligatoriu, cu caracter permanent, în care se înregistrează
totalitatea bunurilor culturale deţinute de o instituţie
specializată, precum şi principalele elemente de identificare,
datare, provenienţă şi valoare ale acestora.
(2) Registrul pentru evidenţa analitică a bunurilor culturale
îndeplineşte următoarele funcţii:
a) asigură evidenţa integrală a bunurilor culturale;
b) asigură elementele de ordin descriptiv pentru identificarea
bunurilor culturale.
(3) Registrul pentru evidenţa analitică a bunurilor culturale
cuprinde următoarele coloane:
01. numărul de inventar
02. data intrării în patrimoniu
03. denumirea sau titlul şi autorul obiectului
04. descrierea şi numărul fişei de fototecă
05. numărul de bucăţi
06. locul, data şi autorul descoperirii
07. colecţia
08. materialul sau titlul
09. dimensiuni şi greutate
10. starea de conservare
11. provenienţă
12. documentul de intrare
13. valoarea de intrare rezultată din contractul de vânzare-cumpărare,
actul de donaţie sau evaluarea făcută în urma cercetării de
teren.
14. ieşire
15. verificare
16. observaţii.
(4) Pentru completarea formularului, pe coloane, se fac următoarele
precizări:
a) Coloana 01 se completează cu numărul de inventar atribuit
obiectului, care reprezintă codul de identitate al acestuia, cod care se
înscrie pe obiect şi care devine astfel semnul său de
recunoaştere. Numărul de inventar va însoţi obiectul atâta timp
cât acesta va face parte din colecţiile instituţiei. Dacă
obiectul va fi scos, transferat sau predat, acesta va fi radiat din Registrul
pentru evidenţa analitică a bunurilor culturale şi va fi
scăzut din gestiune o dată cu întocmirea actului de scădere.
Pentru fiecare obiect intrat în patrimoniul unei instituţii publice se
atribuie un singur număr de inventar. Nu se admite un singur număr de
inventar pentru o entitate compusă, cum ar fi un tezaur monetar sau de
altă natură. În cazul unei entităţi compuse din elemente
diferite, de exemplu "costum", se dă un singur număr de
inventar, enumerându-se însă explicit componentele. Fiecare
componentă va primi acelaşi număr de inventar, dar la rubricile
"dimensiuni" şi "descriere" fiecare componentă va
fi tratată în mod explicit, separat.
b) Coloana 02
se completează cu data intrării în patrimoniu a bunurilor culturale.
c) Coloana 03
cuprinde denumirea obiectului, denumirea lui tipologică sau, după
caz, titlul obiectului şi autorul în cazul lucrărilor de artă.
În această coloană se consemnează şi informaţiile
despre localizarea obiectului, precum şi perioada în care acesta a fost
făcut. Localizarea obiectului trebuie interpretată ca zona unde a
fost creat.
d) Coloana 04
cuprinde descrierea obiectului, care este menită să ajute la
stabilirea identităţii acestuia. Ea trebuie să se raporteze la
elementele care pot permite identificarea uşoară a obiectului:
morfologia, aspectul, cromatica şi elementele decorative ale acestuia,
tehnicile şi materialele din care acesta este făcut. Descrierea are
un caracter tehnic şi nu unul literar.
e) Coloana 09
cuprinde dimensiunile obiectului, care trebuie notate astfel: pentru obiectele
bidimensionale L = lungimea şi l = lăţimea. În aceste categorii
vor fi incluse numai obiectele strict bidimensionale, cum sunt: documentele,
fotografiile, graficele, steagurile, tapiseriile şi acele obiecte la care
cea de-a treia dimensiune este neconcludentă: icoanele, picturile,
costumele. Obiectele tridimensionale se notează cu L, l şi h
(înălţime sau grosime). Pentru obiectele din ceramică,
sticlă sau porţelan se pot folosi doar două dimensiuni: h
şi š (diametrul). Notarea dimensiunilor se face în centimetri şi
trebuie să fie aceeaşi în toate verigile sistemului de
evidenţă.
f) Coloana 11
se completează cu sursa din care provine obiectul: donaţie,
achiziţie, descoperire rezultată dintr-o cercetare de teren, etnografică,
arheologică etc.
g) În coloana
12 se înscrie numărul actului de intrare în muzeu - actul de donaţie,
procesul-verbal al comisiei de achiziţie, documentaţia rezultată
din cercetarea de teren la care se poate raporta obiectul sau altele asemenea.
h) În coloana
13 se înscrie valoarea de achiziţie a bunurilor cumpărate, respectiv,
de utilitate, aferentă bunurilor primite cu titlu gratuit, definită
potrivit prevederilor pct. 19 din Regulamentul de
aplicare a Legii contabilităţii nr.
82/1991, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
704/1993 pentru aprobarea următoarelor măsuri de executare a
Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 22 decembrie 1993.
Art. 2. - Condiţiile
pe care trebuie să le îndeplinească Registrul pentru evidenţa
analitică a bunurilor culturale sunt următoarele:
a) Tipărirea registrului se face pe o hârtie de minimum 80g/m‚ sau
poate fi realizată prin listare cu ajutorul computerului, caz în care se
vor realiza copii de siguranţă pe suport magnetic sau compact disc,
care vor fi păstrate în două locuri diferite.
b) Înainte de a fi utilizat, Registrul pentru evidenţa
analitică a bunurilor culturale se numerotează, se
şnuruieşte şi se sigilează, iar pe ultima pagină se
înscrie data, se semnează de către conducătorul instituţiei
şi se aplică ştampila.
c) Înscrierea se face lizibil, iar numele proprii, termenii specifici
mai puţin uzuali şi localităţile vor fi scrise cu
majuscule.
d) Nu se admit ştersături, adăugări sau
intervenţii ulterioare completării rubricilor respective. Dacă
este necesară o corectare sau o completare, aceasta se
menţionează la rubrica "Observaţii", cu certificarea
intervenţiei respective prin semnătura conducătorului
instituţiei şi cu ştampila instituţiei.
Art. 3. - Înregistrarea în contabilitate a
rezultatelor inventarierii se face în conformitate cu prevederile legale în
vigoare.
Art. 4. - La intrarea în patrimoniul
instituţiei publice a unui bun cultural se efectuează
următoarele operaţiuni:
a) se atribuie obiectului un număr de inventar corespunzător
poziţiei care urmează după ultima înregistrare;
b) obiectul este fotografiat, vedere generală şi detalii
semnificative;
c) obiectul este studiat de muzeograful specializat în categoria
respectivă de obiecte, în vederea completării Registrului pentru
evidenţa analitică a bunurilor culturale;
d) se completează rubricile Registrului pentru evidenţa
analitică a bunurilor culturale cu toate informaţiile despre obiect;
e) se marchează numărul de inventar pe obiect;
f) se completează fişele de fototecă pe care se lipesc
martorii fotografici 9x12 cm;
g) obiectul este depozitat consemnându-se în cataloagele topografice
codul poziţiei la care poate fi regăsit.
CAPITOLUL II
Controlul gestiunilor. Inventarierea generală
Art. 5. - (1) Instituţiile
publice deţinătoare de bunuri culturale sunt obligate să
verifice existenţa şi integritatea bunurilor înscrise în Registrul
pentru evidenţa analitică a bunurilor culturale, astfel:
a) unităţile care deţin până la 100.000 de obiecte -
o dată la 3 ani;
b) unităţile care deţin între 100.000 şi 250.000 de
obiecte - o dată la 4 ani;
c) unităţile care deţin între 250.000 şi 500.000 de
obiecte - o dată la 5 ani;
d) unităţile care deţin peste 500.000 de obiecte - o
dată la 7 ani.
(2) Anual conducerea instituţiei poate dispune efectuarea
verificării unui număr de obiecte aflate în inventar.
(3) Efectuarea inventarierii se face potrivit Normelor metodologice privind organizarea şi efectuarea inventarierii
patrimoniului, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.
2.388/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din
18 decembrie 1995.
CAPITOLUL
III
Scoaterea din gestiune a bunurilor culturale
Art. 6. - (1) Scoaterea
din gestiune a bunurilor culturale distruse sau dispărute, care fac parte
din categoria "Tezaur", se aprobă prin ordin al ministrului
culturii, pe baza avizului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi
Colecţiilor.
(2) Avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor
se acordă pe baza:
a) referatului comisiei de specialişti care a constatat distrugerea
bunurilor culturale;
b) procesului-verbal de constatare întocmit de organele de poliţie
în cazul dispariţiei bunurilor culturale.
Art. 7. - Scoaterea din gestiune a bunurilor
culturale distruse sau dispărute, care fac parte din categoria
"Fond", se aprobă de Direcţia muzeelor şi
colecţiilor pe baza documentelor prevăzute la art. 6 alin. (2).
Art. 8. - Consiliul de administraţie al
instituţiei publice poate aproba scoaterea din inventar a unor obiecte din
categoria "Fond" în vederea unor schimburi de obiecte cu alte
instituţii similare.
Art. 9. - În cazul bunurilor culturale
revendicate şi retrocedate foştilor proprietari, scoaterea din
gestiune se face numai în baza hotărârii judecătoreşti de
retrocedare, rămasă definitivă şi irevocabilă.