1 ianuarie - în calendarul ortodox: Sfântul Vasile cel Mare
În cursul dimineţii acestei zile, grupuri de copii merg cu „Sorcova, confecţionată din flori de hârtie; se rosteşte un text scurt augural, lovindu-se uşor cu sorcova pe umărul celui căruia i se urează. Odinioară, sorcova era un mănunchi de nuiele înverzite, aceasta fiind adevărata semnificaţie a gestului augural (tinereţe, vigoare, belşug).

5 ianuarie - Ajunul Bobotezei (Botezul Domnului)
Preotul merge din casă în casă şi stropeşte cu apă sfinţită casa, acareturile şi pe cei ai casei. Pe o masă, se aşează tot felul de bucate din care preotul trebuie măcar să guste pentru a le sfinţi. O mână de fân şi de grăunţe se pune sub faţa de masă, apoi aceasta se amestecă se amestecă cu hrana care se dă animalelor şi păsărilor. Fetele cer preotului puţin busuioc pe care îl vor folosi ulterior la o serie de practici de atras iubirea flăcăilor. În fine, numărul practicilor este foarte mare şi ele se deosebesc de la zonă la zonă.

6 ianuarie - în calendarul ortodox: Botezul Domnului
Se zice că în această zi, o dată cu sfinţirea de către preot a apei (aghiazma mare), sunt sfinţite toate apele pământului. Aglomeraţia umană din această zi la biserică, întrecând în număr participarea credincioşilor la oricare slujbă de peste an şi unică în tot spaţiul creştin, se explică prin faptul că fiecare doreşte să-şi ducă acasă măcar o sticlă cu apă sfinţită, care are numeroase întrebuinţări: se stropesc cu ea vitele, se dă la cei bolnavi, se pune puţin în prima scaldă a copilului nou-născut, este parte componentă a unor amestecuri folosite în vrăji şi farmece, se stropeşte cu ea prin casă în caz de furtună şi trăsnete etc.