|
Livia Călian, Păsări şi plante în Medalistica austriacă.
Ca orice societate europeană cu o istorie milenară, Austria a intrat în epoca modernă a naţiunilor cu o bogată zestre heraldică de sorginte medievală, inspirată la rândul său de străvechile reprezentări vegetale şi zoomorfe moştenite din epoci străvechi. Născută în zorile Evului Mediu, când se adresa preponderent unei societăţi semi-analfabete, heraldica a avut un rol covârşitor în exprimarea relaţiilor sociale de la nobil la omul de rând. Concepute iniţial ca mijloc de recunoaştere pe câmpul de luptă, reprezentările heraldice au devenit emblema unor familii nobile şi, în primul rând, a autorităţii centrale. Consideraţi, teoretic, cei mai importanţi suverani ai Europei, ca urmaşi direcţi ai împăraţilor romani, Habsburgii nu au neglijat heraldica, această ştiinţă şi în aceeaşi măsură şi artă, care trebuia să arate lumii, în mod figurat, puterea şi măreţia dinastiei lor. La fel cu alte Case Suverane ale Europei, Habsburgii au ales ca reprezentare a familiei lor, în calitate de împăraţi romano – germani, sau regi ai diferitelor unităţi administrative ale Imperiului, animale puternice, care prin simpla lor redare să sugereze forţa şi puterea imperială. Aceste embleme ale puterii erau folosite de la ornamentarea tronului, a diferitelor instituţii, sau pur şi simplu a obiectelor de uz zilnic ale familiei imperiale, până la materialele de propagandă din epocă, aşa cum sunt şi medaliile din secolele XVII –XX. Vom prezenta în continuare câteva motive avimorfe şi vegetale folosite de heraldica şi medalistica habsburgică de-a lungul lungii istorii a dinastiei. Acvila bicefală, reprezentare heraldică fantastică, a devenit emblema Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. La fel ca şi acvila, stăpână necontestată a înălţimilor, împăratul supraveghea de la înălţimea tronului imperial bunul mers al treburilor europene şi, asemenea ei, era capabil în orice moment să se arunce asupra duşmanilor care ar fi îndrăznit să-i încalce fruntariile. Adeseori în medalistica habsburgică efigia împăratului este înlocuită de acvila bicefală fie dublu încoronată, fie scoţându-şi capul printr-o coroană. Acvila ca reprezentare heraldică este întâlnită şi în blazonul altor familii suverane ale Europei, cum ar fi familia de Lorena, care, parcă predestinat şi-a unit destinele cu cele ale familiei de Habsburg, Francisc de Lorena, soţul Mariei Teresia de Habsburg şi tatăl împăratului Iosif al II-lea, fiind întemeietorul dinastiei de Habsburg – Lorena. Dintre unităţile administrativ – teritoriale care au fost stăpânite de Habsburgi la un moment dat, Transilvania are în stema ei oficială, stabilită de Maria Teresia, acvila unicefală. Barza, simbol al fecundităţii, este o pasăre adesea folosită în reprezentările medalistice mai ales în secolul al XVIII-lea, şi am putea chiar accepta ideea că această pasăre este o personificare a împărătesei Maria Teresia. Laurul, a cărui frunze formează cununile de laur, semn al victoriei necontestate, constituie unul din motivele cele mai des întâlnite. Arareori un împărat Habsburg este reprezentat pe o medalie purtând coroana imperială. Regula de reprezentare este cununa de laur. S-a recurs la această soluţie, fără îndoială, pentru a menţine vie în conştiinţa publică faptul că un Habsburg este urmaşul legitim al împăraţilor Romei Antice, idee pentru care Habsburgii nu au precupeţit nici un efort. Legată direct de victoriile militare şi atribut al acesteia, cununa de laur este de obicei adusă împăratului de zeiţa Victoria. Copacul, simbol al ferilităţii şi al vieţii, este folosit subtil în medalistica austriacă pentru a sugera viaţa de familie. În 1752 familia imperială de Habsburg - Lorena este reprezentată pe o medalie prin doi copaci adulţi (Francisc de Lorena şi Maria Teresia), şi opt pomişori care reprezentau cei opt copii ai cuplului imperial născuţi până în acel an. Copacul vieţii este şi el reprezentat în medalistică, în ramurile sale fiind aşezate, în loc de fructe, medalioane cu toţi împăraţii Habsburgi de la Rudolf I până la Leopold I. Viţa – de – vie, unul dintre motivele vegetale cu cea mai lungă carieră de-a lungul istoriei, simbolizând mai ales credinţa în viaţa veşnică, este folosit de medalistica habsburgică şi ca simbol al speranţei şi al trăiniciei lucrului bine făcut. Acest motiv este bunăoară folosit pe una din medaliile dedicate încoronării lui Iosif I ca rege al Ungariei (1687), micul prinţ îmbrăcat în costum maghiar plimbându-se printre vrejii de viţă – de – de vie. Crinul, reprezentare heraldică tradiţională pentru spaţiul francez, este folosit în heraldica şi medalistica austriacă pentru a exprima fragilitatea feminină. Acest motiv floral este atribuit Mariei Luisa, soţia lui Francisc al II – lea, la încoronarea sa din 1808 ca regină a Ungariei. Am făcut o succintă trecere în revistă a unor motive avimorfe şi vegetale folosite în heraldica şi medalistica austriacă în epoca modernă pentru a demonstra modul de preluare şi interpretare a unor vechi simboluri întâlnite şi în toată evoluţia societăţii umane. |