Al XVIII-lea Seminar Naţional de Etnoarheologie

Al XVIII-lea  Seminar Naţional de Etnoarheologie

Sfântul Potir în iconografia creştină românească

 

  Drd. Roşca Simona Teodora, muzeograf

  

Trupul şi sângele Domnului este esenţa Sfintei Împărtăşanii, conţinutul Potirului, împlinirea Liturghiei. Studiul de faţă abordează semnificaţia sfântului potir în iconografia creştină românească.

Fie că sunt icoane pe lemn sau pe sticlă, prapori, xilogravuri sau pictură murală, icoanele în care a fost reprezentat potirul de împărtăşanie sunt dintre cele mai diverse. Exemplificând, iată câteva teme iconografice:

Sfântul Ioan Botezătorul înaripat, ţinând în mână potirul în care Hristos prunc se oferă lumii ca jertfă. Acest motiv al pruncului euharistic apare şi în frescă, unde Hristos e aşezat pe vasul sfânt ca pe un altar de sacrificiu, sau mai realist – în momentul tăierii sale în părticele de împărtăşanie.

O altă reprezentare este cea a momentului împărtăşirii sfintei pustnice Maria Egipteanca de către Sfântul Zosima. Icoana, în lemn sau ca pictură murală este semnificativă pentru rânduiala Postului Mare.

Atât în icoane pe sticlă, pe lemn, pe prapori sau în pictura din bisericile transilvănene (ex. vezi Biserica din Cizer), un subiect interesant prin posibilele sale semnificaţii liturgice e cel al Sfântului Mihail ţinând în mână sfântul potir. Ca apărător al celor sfinte, Arhanghelul este reprezentat în această ipostază mai ales în iconografia transilvăneană. În câteva icoane pe sticlă aparţinând zonei Făgăraşului, Sfântul Mihail ţine în mână un potir din care ies flăcări, simbol probabil a focului viu şi tămăduitor pentru suflet şi trup care este euharistia.

Şcoala de la Nicula dezvoltă şi tipologia apuseană a temei Sfintei Barbara cu potirul euharistic, într-o redactare populară: “Rosalie”.

Alte două teme specifice icoanei pe sticlă în care apare sfântul potir sunt Cina cea de Taină şi Iisus cu viţa, ambele fiind direct legate de ritualul Sfintei Împărtăşanii: la cina din joia mare s-a instituit de către Hristos această taină, iar viţa care iese din trupul Mântuitorului – ce stoarce strugurii în potir e tocmai exemplificarea mistică a euharistiei.

Sfântul potir este păstrătorul unei taine. Deşi în iconografie El apare ca un accesoriu totuşi prezenţa sa focalizează atenţia. În acest sens, pe baza mărturiilor tradiţiei ecleziastice, studiul de faţă îşi propune tocmai exemplificarea semnificaţiilor sale.