 | |
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din Transilvania prin care se hotărăşte
unirea "teritoriilor locuite de dânşii cu România". Rezoluţia proclamă principiile fundamentale
menite a propăşi statul naţional unitar român.
Document păstrat la Arhivele Statului Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie.
|
Rezoluţiunea
Adunării Naţionale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească,
adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie
1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.
Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul
cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la
întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român,
Adunarea Naţională proclamă următoarele:
- Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va
instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor
va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu
numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
- Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din
Stat.
- Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice.
Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în
vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
- Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor
gândurilor omeneşti.
- Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a
proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul
dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi
creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi
familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea
nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
- Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate
în cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască
comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru
toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru
regularea raporturilor internaţionale.
V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi
din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până
aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă,
polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor
acelor naţiuni.
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care
în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru
libertatea şi unitatea naţiunii române.
VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor
Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de
multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat
şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român,
care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă
de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul
naţiunii.
|
