| Denumirea |
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" |
| Parohia |
Parohia Ortodoxă Română Crişcior |
| Datare |
sec. XIV-XV, lărgită sec.XIX
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Hunedoara |
| Localitate |
CRIŞCIOR |
| Comuna |
CRIŞCIOR |
| Protopopiat |
Protopopiatul Brad |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Aradului |
| Mitropolie |
Mitropolia Banatului |
| Cod oficial LMI 2004 |
HD-II-m-A-03303 |
| Descriere |
Biserică "Adormirea Maicii Domnului" ortodoxă ridicată în secolul XIV-XV, pe locul uneia de lemn de secol XIII-XIV, din zidărie de piatră, lărgită ulterior, cu o deosebit de valoroasă pictură din sec.XV, reprezentând pe cneazul român Bâlea si familia sa, ctitori. De plan dreptunghiular , cu altar poligonal (în interior semicircular) , cu turn-clopotniţă pe vest, cu foişor la ultimul nivel, biserica conservă pe pereţii pronaosului importante fragmente de pictură murală din epoca fundaţiei (tabloul votiv cu familia ctitorului, scene biblice, sfinţi militari etc.), opera unui maestru român de şcoală locală şi a suferit modificări de-a lungul anilor. Este construită într-un stil de sinteză, rezultând din îmbinarea unor elemente de tradiţie bizantină şi gotică, filtrate printr-o viziune populară. Absida a fost reconstruită şi amplificată în sec.XIX. Către sfârşitul secolului al XIV-lea, şcoala românească de pictură din Transilvania reuşeşte să finalizeze încă două ansambluri deosebit de valoroase. În Biserica din satul Crişcior (judeţul Hunedoara), lucrările de restaurare au reuşit să pună în evidenţă mai multe scene din ciclul hristologic: Spălarea Picioarelor, Cina de Taină, Purtarea Crucii, o frumoasă reprezentare a Adormirii Maicii Domnului, Sf. Marina martelând diavolul, Sf. Gheorghe în luptă cu balaurul, de asemenea o imagine cu caracter omagial faţă de stăpânirea feudală: cei trei regi sfinţi ai Ungariei, Ştefan, Emeric şi Ladislau. Cea mai importantă compoziţie din ansamblul picturilor de la Crişcior este tabloul votiv, unul dintre cele mai vechi cu identitate precisă din arta românească. Admirabilă ilustraţie de epocă, această imagine atestă calitatea de ctitor a voievodului Bâlea, amintit documentar în anul 1404, şi a soţiei sale Vişa. Sub aspect iconografic, compoziţiile de la Crişcior se prevalează de modele bizantine de epocă. Desenul este energic, cu linii groase care delimitează formele, iar culoarea intervine mai mult ca un auxiliar, fără să fie lipsită, totuşi, de calităţi, de armonie şi de influenţă locală. |
