| Descriere |
In sec. X, Dobrogea facea din nou parte din imperiul bizantin, epoca fiind una de prosperitate si dezvoltare.
Ansamblul monumental este o cariera romana situata in faleza dealului Tibisirului, la marginea orasului Basarabi, la cca. 20 de km. de Constanta.
Roca este o creta curate (de acolo si denumirea “Dealul Tibisirului”), cu toate proprietatile specifice materialului respective (carbonat de calciu cu porozitate crescuta, higroscopicitate, duritate scazuta etc.).
In 1957, cu ocazia unor excavatii pentru o exploatare contemporana, a fost descoperita prima bisericuta (denumita B1). Cercetarile arheologice ce au urmat au dus la evidentierea unui intreg ansamblu religios rupestru format din cateva capele, cavouri, galerii ramificate etc., ce statusera acoperite timp de un mileniu.
Peretii acestora sunt acoperitii de inscriptii, semne, simboluri sau decoratiuni, de o valoare exceptionala pentru nivelul cultural al epocii respective de formare a poporului roman. Nu toate inscriptiile au fost descifrate, ele fiind de mai multe feluri: grecesti, paleoslave, iar unele intr-o scriere necunoscuta, asemanatoare runelor. Datele atesta epoca, respectiv anul 982, iar textele descifrate pana in prezent arata ca este vorba de un complex monastic crestin.
Atestarea unei culturi religioase crestine atat de dezvoltate, intr-o epoca indepartata, este mai mult decat impresionanta pentru evolutia poporului nostru; iar dovada materiala constand in acest ansamblu rupestru este de o valoare inestimabila.
Arheologii si istoricii de arta au lucrat mult, atat la descifrarea inscriptiilor, cat si la imaginarea modului in care se desfasura cultul in aceste bisericute, interpretand fiecare amanunt din informatiile gasite. Totusi, nici in prezent nu se poate spune ca toate elementele gasite au fost elucidate, astfel incat sa clarifice in totalitate ansamblul religios de la Basarabi.Dupa secolul XI, ansamblul a fost parasit, probabil odata cu retragerea administratiei imperiului bizantin, iar in timp cavitatile au fost acoperite de diverse depuneri de sol sau vegetatie. Astfel s-a realizat un microclimat cu parametri constanti de temperatura si umiditate, lucru care a dus la conservarea sitului pana in momentul descoperirii lui, in 1957.Masivul peninsula este un bloc paralelipipedic de creta, cu fiecare latura de cate 9,50 metri, situat la nord-vest de abruptul dealului de creta si cuprinzand trei biserici suprapuse (B2, B3, B4). Cele trei biserici comunica prin intermediul unor galerii: biserica B4, situata la cea mai mica altitudine din intregul complex, comunica cu paraclisul 2 al bisericii B3 prin intermediul unei sparturi dreptunghiulare in tavan, despre care nu putem preciza daca va fi existat in perioada istorica a complexului sau daca se datoreaza unor surpari recente.
La fel, paraclisul 2 al bisericii B3 comunica cu nivelul bisericii B2 prin intermediul galeriei H. De asemenea, In cadrul acestor trei niveluri exista si un numar mare de incaperi conexe, iar bisericile B3 si B4 au propriile intrari separate, amplasate pe fatada de nord a masivului peninsula.
Basarabi - Biserica 1 - B1
Biserica B1 are un plan tri-compartimentat (pronaos, naos si altar), avand circa 6 metri lungime si 2 metri latime. Intrarea este sapata in abruptul peretelui, la o distanta considerabila de nivelul de calcare al bazinului din fata ei. In urma eliberarii stratului de steril, singura posibilitate de a ajunge la ea sunt platformele de scanduri special amenajate in acest scop.
Biserica este orientata cu altarul catre est, iar intrarea se face prin latura nordica a pronaosului. Nu exista ferestre catre exterior; singura comunicare se face prin intermediul usii amintite. Nivelul de calcare al bisericii este sapat mult mai adanc decat cel al pragului, astfel ca au fost amenajate trepte intermediare.
Basarabi - Biserica 2 - B2
Biserica B2 este situata la nivelul superior al masivului. Are si ea o structura tricompartimentata: altar, naos si pronaos, cu altarul orientat catre sud-sud-est. Are 4 metri in lungime si 2,20 metri in latime. Se afla intr-o stare de ruina inca de la momentul descoperirii: se pastreaza numai partea inferioara a peretilor (nivelul maxim atinge 1,50 m), pragurile si unele urme ale blocurilor de creta din interiorul altarului si naosului.
Se mai pastreaza desene doar pe peretii altarului si naosului; peretii pronaosului nu s-au pastrat. Aceste desene reprezinta cai, cai si calareti, toti schitati din linii drepte si fara volume, precum si tintare. Nu exista inscriptii. La data descoperirii, se mai pastrau pe blocurile de creta si pe resturile de stalpi descoperite in pronaos cateva cruci si inscriptii slave.
Basarabi - Biserica 3 - B3
Acest sistem de galerii si camere comunicante este sapat in acelasi masiv de creta, denumit "masivul peninsula", in partea sa mediana. Comunicarea intre cele doua niveluri (cel al bisericii B2 si cel al bisericii B3) se facea probabil prin intermediul galeriei H, al carei capat superior se deschide in latura de SV a pronaosului bisericii B2. De la acest nivel, galeria coboara pana la nivelul de nisa al bisericii B3, terminandu-se cu o deschidere in cel de al doilea paraclis alipit bisericii B3.
Structura celui de al doilea nivel este compozita. Intrarea principala se deschide in nava bisericii B3 (2,50 m lungime, 2 m latime si 2,10 m inaltime), cu bolta in semiciclindru. Altarul este si el sapat in forma semicirculara, cu bolta in forma de absida; in pavimentul acestuia sunt sapate trei scobituri dreptunghiulare, iar in ax se pastreaza un postament, probabil Sfanta Masa.
Din nava bisericii B3 se formeaza doua deschideri, sub forma de usi, amandoua sapate in peretele de SV. Prima dintre ele permite accesul in primul paraclis, in care este sapat un mormant, in paralel cu peretele de NE, iar in coltul de V se coboara prin intermediul a doua trepte intr-o galerie secundara, "galeria melc". Primul paraclis comunica spre SE cu al doilea paraclis.
Cea de a doua deschidere din nava bisericii B3 face trecerea in cel de al doilea paraclis, segmentat in 3 compartimente prin intermediul unor praguri si urme de posibili pereti, pastrati doar la nivelul inferior. Tavanul primului compartiment este sustinut de o coloana. O alta deschidere, ca o nisa transformata in fereastra, uneste altarul bisericii B3 cu cel de al doilea paraclis. in peretele de E al acestui paraclis este sapat un mormant.
In nava bisericii se mai pastreaza diverse feluri de cruci (simple, punctate si lobate; precum si o cruce malteza incadrata intr-un patrat), asa-zisa stilizare a unui cap de taur, un calaret inarmat cu sulita sau arc si sageata, cai si alte animale, motive geometrice diverse (printre care si feluri de svastici, pentagrame), o cizma sau un picior, o pasare acvatica stilizata si sculptata in altorelief, precum si numeroase inscritii in grafite runice, cu lungime variabila. in altar nu se pastreaza decat o cruce, trasata in axul exedrei, flancata de alte cruci mai mici. in primul paraclis se mai pastreaza cruci simple, insotite sau nu de elemente ornamentale, jumatatea superioara a unei cruci cu textul IC HC si conturul unui animal (probabil cal), al carui cap nu se pastreaza in intregime.
Podeaua navei bisericii B3 era decorata inspre altar cu linii paralele. Tavanul aceleiasi nave, tavanul primului paraclis si tavanul celui de al doilea sunt decorate si ele cu linii paralele. in peretii laterali ai navei se pastreaza doua orificii circulare, despre care se presupune ca au fost folosite la sustinerea unei vergele pentru catapeteasma.
Basarabi - Biserica 4 - B4
Biserica B4 este situata la nivelul inferior al "masivului peninsula"; are lungimea de 7 metri si latimea de 3,50 metri. Intrarea este sapata in fatada de nord-vest a masivului. Structura acestui ultim nivel se compune din nava bisericii, altarul ei si un mormant alipit. Biserica este orientata cu altarul spre ESE si culoarul de acces este boltit in semicilindru.
Nava este compartimentata prin aglomerari de coloane; unele dintre acestea sunt sapate, altele sunt insa zidite din calupuri de creta. Se considera ca primele 3 coloane si coloana adosata peretelui de SSV separa pronaosul de naos, dat fiind faptul ca formeaza 3 arcade. Naosul ar fi astfel partea cea mai spatioasa a bisericii, tavanul sau sprijinindu-se pe celelalte 5 coloane.
Se presupune ca plafonul naosului ar fi fost sapat din doua bolti, fiecare in semicilindru, racordate la coloane; la data descoperirii, cea mai mare parte a lui era prabusita. Plafonul altarului este si el boltit.
Altarul este conceput ca o absida, la fel ca si altarul bisericilor B1 si B3. Intrarea se face prin trei arcade, care se sprijina la randul lor pe un prag; o treapta este alipita pragului in fata arcadei centrale, pentru a usura accesul. in interiorul altarului sunt 3 blocuri de creta, alipite peretelui semicircular in partile sale de NE, E si SE; in N si S altarului sunt sapate doua console, in partea superioara a peretelui. De asemenea, existau banchete de-a lungul celor doi pereti laterali ai naosului.
In biserica B4 se mai pastreaza diverse feluri de cruci "cele mici sunt trasate pe canatul stang al intrarii in naos si pe latura dreapta a peretelui de NV al acestuia, cele malteze mari sunt sapate in basorelief pe latura inferioara a coloanelor"; de asemenea, se mai pastreaza inscriptii in grafite runice, inscritii slave si inscriptii slave amestecate cu grafite runice. Arcadele iconostasului sunt marcate, pe peretii dinspre naos, cu doua brauri simetrice de vopsea rosie feruginoasa. Parti din tavanul naosului sunt decorate cu linii paralele, mai ales la racordul cu peretele. |
