HomePage Inapoi
Denumirea Mănăstirea "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Duminica Tuturor Sfinţilor" Căldăruşani
Denumire alternativă Mănăstirea Căldăruşani
Parohia Parohia Mănăstirii Căldăruşani
Datare 1637
Tip Mănăstire
Cultul ortodox
Localizare pe hartă Localizează pe harta României
Judeţ Ilfov
Localitate MOARA VLĂSIEI
Comuna MOARA VLĂSIEI
Protopopiat Protoieria Ilfov Nord
Episcopie/Arhiepiscopie Arhiepiscopia Bucureştilor
Mitropolie Mitropolia Munteniei şi Dobrogei
Cod oficial LMI 2004 IF-II-m-A-15293.01
Descriere Mănăstirea Căldăruşani este ctitorie a lui Matei Basarab, durabil zidita la 1637-1638 si bogat înzestrata. În timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) mănăstirea a fost întăritărită şi au fost aduse noi podoabe religioase. În 1950 biserica a fost restaurată, iar în 1992 a mai fost ridicat un corp de clădiri. Mănăstirea are 36 de vieţuitori şi două cimitire. Într-una din clădirile vechi este adăpostită pinacoteca, această clădire urmează să fie restaurată. Într-o altă clădire ce face parte din corpul mănăstirii este adăpostit muzeul mănăstirii. Mănăstirea are o impresionantă colecţie de tablouri, icoane, cărţi, veşminte, potire şi alte odoare bisericeşti, precum şi o tâmplă foarte veche. Manastirea Caldarusani s-a afirmat cu autoritate - de la sfarsitul veacului XVIII si pana dupa 1860 - prin pictura ei bisericeasca. Renumita scoala de zugravi de aici a luat fiinta in 1778, printr-un hrisov al domnitorului Alexandru Ipsilanti, ea avand caracter oficial de scoala a Mitropoliei si fiind pusa sub conducerea mesterului Ioan Ivan Rusul, venit in tara odata cu armatele rusesti.Marele nostru pictor din a doua jumatate a veacului trecut, Nicolae Grigorescu, dupa ce facuse ucenicie pe langa Anton Chladek si pe langa fratele sau mai mare, Gheorghe, dupa ce pictase la Baicoi, dar inainte de a pleca sa realizeze ansamblurile de la Zamfira si Agapia, inca foarte tanar (n. 15 mai 1838), a poposit si ucenicit in anii 1854-1855 la manastirea Caldarusani, unde a realizat o serie de icoane, dintre care sapte constituie, pana astazi, centrul de atractie al colectiei manastirii: 1) Sfintii Gheorghe si Dimitrie (1854); 2) Sfanta Treime Noutestamentara si Incoronarea Fecioarei (1855), acestea doua fiind si semnate Nicu Grigorescu; 3) Iisus Hristos, Dreptul Judecator; 4) Sfintii Imparati Constantin si Elena; 5) Izvorul Tamaduirii; 6) Iisus si femeia samarineanca; 7) Sfintii Stelian, Stefan si Pantelimon. Ultimele patru icoane, desi nesemnate, sunt atribuite marelui artist, pe baza trasaturilor stilistice inconfundabile. Viata culturala din manastirea Caldarusani a avut si o componenta tipografica.
Clerici Stareţ Gâtă Lavrentie; Ieromonah-Muzeograf Andreescu Laurenţiu; Ieromonah Marian (Calinic) Andrei
Lăcaşuri de cult din România; Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Duminica Tuturor Sfinţilor Căldăruşani; Mănăstirea Căldăruşani; ; 1637; 1637; ; Mănăstire; ortodox; Orthodox; orthodoxe; MOARA VLĂSIEI; MOARA VLĂSIEI; Ilfov; Protoieria Ilfov Nord; Arhiepiscopia Bucureştilor; Mitropolia Munteniei şi Dobrogei;