| Denumirea |
Biserica "Adormirea Maicii Domnului","Sfântul Gheorghe" |
| Parohia |
Parohia Mănăstirii Humor |
| Datare |
1530; se restaurează pictura exterioară
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
MĂNĂSTIREA HUMORULUI |
| Comuna |
MĂNĂSTIREA HUMORULUI |
| Adresa |
str. Bubuiog Toader 8 |
| Protopopiat |
Protopopiatul Suceava |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-A-05570.04 |
| Descriere |
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a vechii Mănăstiri de la Humor. Întreaga pictura de interior si de exterior dateaza din 1535 si este opera unui atelier de zugravi condus probabil de mesterul Toma din Suceava, al carui nume sta scris pe scena "Asediului asupra Constantinopolului", ca si pe un document din 1541 care mentioneaza numirea sa ca pictor oficial al curtii lui Petru Rares. Comparata cu alte biserici manastiresti din timpul domniei lui Petru Rares, aceasta biserica prezinta trei caracteristici arhitecturale: planul triconc nu este încoronat de un tambur suprapus naosului, camera funerara este surmontata de un loc secret, iar în partea vestica a bisericii exista un pronaos exterior deschis, pe trei parti, cu arcade sustinute pe pilastri de zidarie masiva. Domnitorul si familia sa sunt zugraviti în tabloul votiv al naosului, dupa canonul iconografic specific deja artei moldovenesti, în timp ce principalii ctitori ai lacasului sunt figurati doar în portretele funerare din camera mortuara. Pe bolta pronaosului se afla zugravita în fresca "Fecioara Platytera", unica prin vastitate si sugerând un ritm muzical. "Judecata de Apoi" se afla în pronaosul exterior, în timp ce pe absidele exterioare sunt zugravite: "Ierarhia bisericeasca", "Viata Sfântului Nicolae" si "Imnul Acatist al Sfintei Fecioare", pe peretele sudic. Pe fata nordica s-au pastrat fragmente din "Arborele lui Iessei", precum si alte teme, inclusiv "Vamile cerului". Complexul este individualizat de culoarea rosie, combinata în mod armonios cu ocru, roz, albastru si portocaliu. Monument înscris pe Lista UNESCO 1993 (lista patrimoniului mondial). Manastirea Humor se gaseste la o distanta de 5 - 6 km de Gura Humorului, judetul Suceava, si este una dintre cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc. Din pisania asezata la intrare, pe peretele exterior al bisericii, aflam ca aceasta a fost zidita in anul 1530 de catre Toader Bubuiog, mare logofat si membru al divanului Moldovei, si sotia sa Anastasia. In apropierea sfantului lacas se afla ruinele unei mai vechi biserici, ridicate de pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400 - 1432). Arhitectura manastirii Humor prezinta un interes aparte: aici apar, pentru prima data in constructia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis si o incapere la etaj, numita tainita, ce se suprapune camerei mormintelor. Din pridvor se patrunde in pronaos, iar mai departe in camera mormintelor si in naos. Spre rasarit, biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o catapeteasma foarte veche, o exceptionala sculptura in lemn. Biserica manastirii Humor se numara, alaturi de bisericile de la Voronet, Moldovita, Sucevita si Arbore, printre cele cinci ctitorii impodobite atat la interior, cat si la exterior cu fresce bizantine, care le fac unice in lumea ortodoxa. In fapt, fresca exterioara de la Humor, pictata de Toma Zugravul in 1535, deschide sirul celorlalte biserici cu pictura exterioara din Moldova. În pronaos, picturile infatiseaza Sinaxarul (calendarul) bisericesc, icoana Adormirii Maicii Domnului si a Sfintei Fecioare rugatoare, ingeri si profeti. In camera mormintelor, bolta este acoperita cu scene din viata Sfintei Fecioare Maria. În naos sunt pictate chipuri de sfinti, ciclul Patimilor si Invierea, iar pe bolta, Hristos Pantocrator. Tot in naos sunt tablourile ctitorilor. In altar, pe bolta absidei, este reprezentata, traditional, Maica Domnului cu Pruncul, alaturi de chipuri de sfinti ierarhi si Cina cea de taina. Ceea ce impresioneaza si atrage in mod deosebit admiratia, la biserica Humor, sunt frescele sale exterioare. Principalele teme iconografice sunt: Acatistul Bunei Vestiri (fatada sudica), Arborele lui Iesei (fatada nordica), Judecata de Apoi (fatada vestica) si Cinul, care cuprinde o procesiune a sfintilor ingeri, profeti, apostoli, ierarhi, martiri si cuviosi (absidele laterale si cea a altarului). Pe peretele exterior sudic este de semnalat, in partea inferioara, scena asediului Constantinopolului, reflex al evenimentelor grave care au dus la ocuparea capitalei Imperiului Bizantin de catre turci in 1453. Biserica de la Humor si, in special, pictura sa, sunt subordonate ideii teologice de mantuire a omului care, idealul desavarsirii crestine, salvarea fiintei umane. |
| Clerici |
Stavrofora-Stareţă Sorohan Parascheva; Gestionar-custode Vlad Antoaneta-Lăcrămioara (Maria)
|
|
