| Denumirea |
Mănăstirea "Sf.Nicolae" Bogdana |
| Denumire alternativă |
Mănăstirea Bogdana |
| Parohia |
Parohia Bogdan Vodă |
| Datare |
1360
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
RĂDĂUŢI |
| Adresa |
str. Bogdan Vodă 4- 6 |
| Protopopiat |
Protopopiatul Rădăuţi |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-A-05603 |
| Descriere |
Monument de arhitectură, biserica Sfântul Nicolae a Mănăstirii Bogdana a fost zidită, de voievodul Bogdan Vodă (1359-1365), ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânda în lupetele ce le-a purtat pentru a pune bazele unui stat liber şi independent la răsărit de Carpaţi, în Ţara Moldovei. Este cel mai vechi monument religios de zid păstrat în Bucovina. A fost construit pe locul unuia de lemn în jurul anilor 1360. Acest sfânt locaş de închinare avea să-i fie şi necropolă atât lui, cât şi urmaşilor familiei sale, aici fiind îngropaţi domnitorii Moldovei pâna în timpul lui Alexandru cel Bun, dar şi rudele familiilor domnitoare. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, biserica a devenit locaş episcopal, episcopii avându-şi reşedinţa în incinta mănăstirii. Mănăstirea Bogdana prin activitatea culturală desfăşurată aici, încă de la întemeierea ei în primii ani ai constituirii statului feudal moldovean, prin şcoala mănăstirească şi apoi prin tipografia ale cărei cărţi au ajuns în Maramureş şi Ardeal şi prin atelierele mănăstirii, s-a dovedit a fi un adevărat centru cultural, contribuind la menţinerea unităţii de neam, de limbă şi credinţă a românilor. Prin calităţile artistice, arhitecturale şi decorative, mănăstirea Bogdana este astăzi unul din monumentele reprentative ale patrimoniului artistic şi cultural ale României. |
