| Denumirea |
Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" |
| Parohia |
Parohia Şurdeşti |
| Datare |
1766-1767
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
greco-catolic |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Maramureş |
| Localitate |
ŞURDEŞTI |
| Comuna |
ŞISEŞTI |
| Adresa |
145 |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia - Eparhia Greco-Catolică a Maramureşului |
| Mitropolie |
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică |
| Cod oficial LMI 2004 |
MM-II-m-A-04769.01 |
| Descriere |
Construită în 1766 de meşterul constructor Macarie, biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli" din Şurdeşti este exemplul cel mai sudic de biserică tipică pentru Maramureş, cu acoperiş dublu. În secolul al XIX-lea a fost construit porticul pe două nivele şi a fost ridicat turla prin care această biserică. Clopotniţa măsoară 54 m înălţime, de trei ori mai mult decât lungimea edificiului. Structura denotă prezenţa aici a unor meşteri constructori ingenioşi, fără nici o îndoială geniali. Biserica a fost realizată în momentul în care modelul tipic pentru Maramureş era stabilit; constructorii din Surdeşti au reluat toate elementele în forma lor cea mai evoluată şi le-au pus în armonie cu multă îndemânare. Rezultatul - o adevărată operă de artă! Monumentală, solidă, bine amplasată cu decoraţie bine dozată şi executată cu o deosebită grijă pentru detaliu, biserica ajunge la o perfecţiune structurală şi estetică. În 1766 meşterul constructor, Ion Macarie, construieşte pentru comunitatea greco-catolică din Surdeşti, biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril; vechea biserică de lemn, distrusă (foarte probabil din timpul invaziei tătare din 1717) a fost situată puţin mai la nord-est de aceasta. Planul iniţial consta in pronaos, naos şi altar. Comunitatea greco-catolică din sat, care a construit-o a folosit-o până în 1948, când regimul comunist a abolit acest cult; între 1948 şi 1990 nu se vorbeşte decât de biserica ortodoxă, pentru ca după 1990 construcţia revine cultului greco-catolic. În 1783 este pictat interiorul bisericii: altarul este opera pictorului de biserici Ştefan, naosul este opera lui Stan iar pronaosul, după câte se pare, a ucenicului acestuia din urmă. Proporţiile armonioase ale edificiului, performante ca înălţime - 72m din care 54m turnul clopotniţă - , impun monumentul drept reprezentativ în seria bisericilor maramureşene şi cea mai înaltă construcţie din lemn de stejar din lume. Monument înscris pe Lista UNESCO (lista patrimoniului mondial). |
