HomePage Inapoi
Denumirea Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel şi Adormirea Maicii Domnului"
Parohia Parohia Mănăstirii Râmeţ
Datare 1982-1992
Tip Biserică
Cultul ortodox
Localizare pe hartă Localizează pe harta României
Judeţ Alba
Localitate VALEA MĂNĂSTIRII
Comuna RÂMEŢ
Adresa str. Valea Mănăstirii 25
Episcopie/Arhiepiscopie Arhiepiscopia Alba Iulia
Mitropolie Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului
Cod oficial LMI 2004 AB-II-m-A-00386
Descriere Dezvoltarea mănăstirii, nevoia credincioşilor din întreaga ţara de a veni la slujbele sale, de a se mărturisi şi de a se ruga aici, au impus construirea unei noi biserici. În ziua de 29 iunie 1982, Episcopul Emilian Birdaş a săvârşit parastasul de 7 ani a Părintelui Dometie, a fost duhovnic al mănăstirii şi totodată a sfinţit piatra de temelie a noii biserici. Zidirea bisericii a durat până în anul 1986.. În anul 1987 s-a început lucrarea de pictare a bisericii. lucrarea a fost condusa de pictorul Grigore Popescu de la Bucureşti. Planurile de arhitectură şi conducerea lucrărilor de construcţie sunt opera preotului inginer Grecea Ioan de la Arhiepiscopia Ortodoxă de Clujului. Biserica, cu fundaţie din beton simplu si armat, cu zidurile din cărămida, cu bolti din beton armat, are o suprafaţa construita de 2655 mp. Arhitectura de tradiţie bizantină cu împărţire interioara a spaţiului, este un plan triconc cu turla pe naos si cuprinde de la vest spre est: un pridvor deschis, un pridvor închis, pronaos, naosul cu abside laterale si turla centrala si altarul încadrat de proscomidie şi diaconicon. Faţadele au la baza un postament de piatra făţuită, iar zidurile de deasupra sunt împărţite în două registre, de înălţimi inegale, de un brâu, format de un tor sub forma unei funii împletite încadrate de două şiruri de dinţi de fierăstrău. Registrul inferior, foarte înalt, e decorat cu firide înalte, cu deschiderea părţii superioare în acoladă; în interiorul firidelor sunt amplasate şi ferestrele. Registrul superior, mai scund, este decorat cu un şir de ocniţe, pictate în interior, deasupra lor fiind cornişa bisericii, formată dintr-un şir de dentriculi şi patru şiruri de dinţi de fierăstrău. Ancadramentele uşilor sunt de piatră cioplită, decorate cu motive vegetale, o interpretare modernă a motivelor postbrâncoveneşti. Stâlpii pridvorului deschis au capitele compozite (o combinaţie modernă de volute ionice şi frunze corintice, pecetluite de simbolul Sfintei Cruci ), cioplite de asemenea în piatra. Acoperişul, cu învelitori separate pentru diferitele încăperi interioare si poala mult evazata, este propriu bisericilor din Moldova, ca si şirul de ocniţe din registrul superior al faţadelor, în timp ce pridvorul deschis si împărţirea faţadelor în doua registre de către un brâu medalion se întâlneşte la bisericile din Tara Româneasca. Pictura bisericii: în axul bisericii, la răsărit este reprezentat Iisus Hristos, încadrat în următoarele ocniţe de Maica Domnului si de Ioan Botezătorul, după care urmează, de la est la vest, arhangheli, prooroci, ţinând în mâini rotulusuri cu inscripţii, apostoli, sfinţi ierarhi, sfinţi militare, sfinţi mucenici si sfinte muceniţe, ca un fel de Mare Deisis ( Deisi - Rugăciune ). Ultimii reprezentanţi în ocniţele de la sud si nord, către vest sunt sibile si înţelepţi ai antichităţii(fără aureole). Pe mijlocul faţadei vestice apar cele două hramuri ale bisericii: Adormirea Maicii Domnului, încadrată de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. La mijlocul faţadei de sud, şirul sfinţiilor este întrerupt de reprezentarea Acoperământului Maicii Domnului. În planul iconografic, în absida Sfântului Altar, în conca este pictata Maica Domnului cu pruncul, pe tron (Platytera) încadrată de Sfinţii Apostoli Petru si Pavel si de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil; alături de bolta "Cel mai vechi de zile". Tot în sfântul Altar, s-au pictat scenele: "Spălarea picioarelor", simbol al umilinţei creştine, "Cina cea de taina", "Împărtăşirea Apostolilor", în care se încorporează simbolul jertfei si taina misiunii apostolice. În proscomidie (încăperea din stânga altarului) unde se pregătesc Sfintele Daruri (pâinea şi vinul) cele mai importante reprezentări sunt cea a lui "Iisus Arhiereu", şi "Iisus în mormânt" sau "Iisus Împăratul Slavei". În diaconicon (încăperea din dreapta altarului) unde se păstrează veşmintele liturgice, apare pe bota "Iisus Emanuel" promis poporului ales în Vechiul Testament, înconjurat de o serie de scene pictate pe pereţi, tot vechi testamentare, care prefigurează coborârea Fiului lui Dumnezeu pe pământ si jertfa sa pentru mântuirea neamului omenesc. Naosul este separat de pronaos doar printr-un arc care îngăduie privitorului să vadă, aproape în întregime, chiar de la intrare, măreţia artistica a interiorului bisericii. Tema iconografica centrala este ierarhia celesta: în calota turlei se afla chipul lui Iisus Hristos, ca Pantocrator, înconjurat de serafimi, o adevărată gardă înaripată, simbol al luptei împotriva răului şi necredinţei. Pe pereţii laterali, pictura este dispusa în trei registre, începând de sus, cu cetele îngereşti, ceata proorocilor si ceata apostolilor. Pe pandantivii ce sprijină turla, sunt pictaţi cei patru evanghelişti. În absidele laterale, sunt reprezentate mari momente din viata Mântuitorului: "Naşterea Domnului", "Întâmpinarea Domnului", "Iisus în templu", "Învierea Domnului", "Coborârea de pe cruce", "Punerea în mormânt". Următorul registru, mai jos, cuprinde Deisis (Mântuitorul, Maica Domnului si Sfântul Ioan Botezătorul), sfinţii militari. Pe plafonul din pronaos este pictată Maica Domnului Oranta - rugătoare, cu braţele ridicate şi cu imaginea pruncului în medalion, pe piept, iar pe pandantive apar sfinţi. Un loc important, din pronaos, îl ocupa scena Adormirea Maicii Domnului, cel de al doilea hram al manastirii. Celelalte scene, de pe pereţii laterali, cuprind: "Răstignirea Mântuitorului", "Schimbarea la Faţă", "Învierea lui Lazăr", "Mântuitorul din Grădina Ghetsimani". Pe peretele de vest, faţă în faţă cu sfântul altar, în registru mediu, apar sfinţii români.
Clerici Arhimandrit Popa Ioachim; Stareţa Ghibu Ierusalima; Monahia-Gestionar custode (ghid) Popa Daniela Dionisia