| Denumirea |
Sfânta Mănăstire "Adormirea Maicii Domnului" Nicula |
| Denumire alternativă |
Fosta mănăstire a comunităţii greco-catolice |
| Parohia |
Parohia Mănăstirii Nicula |
| Datare |
1552, 1997-2004
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Cluj |
| Localitate |
NICULA |
| Comuna |
FIZEŞU GHERLII |
| Adresa |
257 |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului |
| Mitropolie |
Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului |
| Cod oficial LMI 2004 |
CJ-II-m-A-07722 |
| Descriere |
Mănăstirea Nicula a fost ridicată pe urmele unei alte biserici. Ea a aparţinut iniţial cultului greco-catolic. Cuprindea o biserică de lemn de la mijlocul sec. XVI, dar care a ars într-un incendiu în 1973. În 1974 aici a fost adusă o biserică de lemn din Năsal Fânaţe, iar între anii 1997-2004 au fost ridicate alte două clădiri noi. Mănăstirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord. Aici s-a aflat renumita icoană pictată în anul 1681 de meşterul Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal întocmit de ofiţeri austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie şi 12 martie 1699. În anul 1713 guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana în castelul său de la Benediugu Dejului, după care aceasta a ajuns la Cluj. Papa Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 indulgenţă plenară pelerinilor care călătoresc la Mănăstirea Nicula în sărbătorile mariane 15 august şi 8 septembrie. În 1948 mănăstirea greco-catolică a fost închisă. Călugării au fost arestaţi în 1948, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii. În decembrie 1948 autorităţile comuniste au instalat la Nicula primul stareţ ortodox. Ca urmare a refuzului călugărilor ortodocşi de a restitui mănăstirea, Episcopia de Cluj-Gherla a iniţiat după 1989 un proces pentru recuperarea lăcaşului de cult. |
| Clerici |
Ieromonah-Muzeograf Ioana Dorin-Casian
|
