| Denumirea |
Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" Bistriţa |
| Denumire alternativă |
Mănăstirea Bistriţa |
| Parohia |
Parohia Mănăstirea Bistriţa |
| Datare |
1490, ref. 1847 - 1856, 1984 - 1997
|
| Tip |
Mănăstire |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vâlcea |
| Localitate |
BISTRIŢA |
| Comuna |
COSTEŞTI |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Râmnicului |
| Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VL-II-a-A-09666 |
| Descriere |
Ctitoria lui Barbu Craioveanu - mare ban al Craiovei, biserica a fost pictată de diaconul Ştefan în anul 1514. În anul 1710 i s-a adăugat pridvorul. Unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictură murală din Ţara Românească. Restaurarea din 1984-1997 a fost susţinută material de Banca Naţională a României. Mănăstirea Bistriţa este ctitoria lui Barbu Craioveanu (mare ban al Craiovei) şi a fraţilor săi. Membrii familiei Cantacuzino donează bisericii obiecte de cult importante. Mănăstirea Bistriţa a fost un important centru de cultură şi spiritualitate românească. Aici s-au copiat numeroase manuscrise în limba slavonă, iar din secolul XVII a existat o şcoală în limba română. În secolul al XIX-lea, între anii 1847-1856, ansamblul este din nou refăcut din iniţiativa domnitorului Gheorghe Bibescu. Pictura bisericii a fost făcută de Gheorghe Tattarescu la 1856. Mănăstire de maici cu viaţă de obşte are 45 de locuri de cazare. În 2003 în incinta Mănăstirii Bistriţa s-a deschis un Muzeul al tiparului şi cărţii bisericeşti vâlcene, precum şi un atelier de pictură bisericească neobizantină. |
| Clerici |
Stavrofora-Stareţă Tamaş Mihaela
|
