HomePage Inapoi
Denumirea Biserica "Sfânta Treime" Cozia
Parohia Parohia Mănăstirii Cozia
Datare 1386-1388
Tip Biserică
Cultul ortodox
Localizare pe hartă Localizează pe harta României
Judeţ Vâlcea
Localitate CĂCIULATA, oraş CĂLIMĂNEŞTI
Episcopie/Arhiepiscopie Episcopia Râmnicului
Mitropolie Mitropolia Olteniei
Cod oficial LMI 2004 VL-II-m-A-09697
Descriere Biserica mare cu hramul "Sfanta Treime", armonios proporţionată, cu ornamentaţie bogată, a fost construită de meşteri din Moravia, după modelul bisericii sârbeşti din Crusevăţ, din piatra albă tare, între 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân. Concepută după planul trilobat, clădirea a fost sfinţită la 18 mai 1388. Partea superioară a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor şi pictura din pronaos datează din timpul lui Mircea cel Bătrân. Pictura a fost renovată în 1517, în vremea lui Neagoe Basarab, când s-a făcut şi fântâna care îi poartă numele, după cum se vede într-un fragment de inscripţie. Între anii 1706-1707, pe cheltuiala paharnicului Şerban Cantacuzino, bisericii i-a fost adăugat pridvorul, s-a refăcut pictura din incinta şi s-au adăugat cerdacurile, chiliile şi s-a reconstruit havuzul cu apă (baptisteriul) din faţa bisericii. Pictura originară se păstrează în naos, unde, pe peretele de vest, sunt pictaţi Mircea şi fiul său Mihail în costume de cavaleri, iar în stânga se află portretul lui Şerban Cantacuzino. Catapeteasma originară din lemn a ars şi a fost refăcută în 1794 din cărămidă, fiind zugravită în anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea cel Bătrân, iar policandrele din naos şi pronaos au fost dăruite mănăstirii de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Clădirile au fost refăcute de domnitorii Bibescu şi Ştirbei între anii 1850-1856. Tot atunci s-au construit şi două pavilioane din care se mai păstrează cel din stânga, care a fost reşedinţa domnească de vară. În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea şi al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, călugariţă după moartea fiului ei şi decedată în 1605. Piatra funerară a domnitorului este o copie a celei originale şi datează din 1938.
Clerici Arhimandrit-Stareţ Androne Vartolomeu; Ieromonah-muzeograf Luca Veniamin Vasile