| Denumirea |
Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" şi "Sf. Ioan Botezătorul" |
| Parohia |
Parohia Horezu III - Ursani |
| Datare |
1800
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vâlcea |
| Localitate |
URŞANI, oraş HOREZU |
| Protopopiat |
Protopopiatul Horezu |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Râmnicului |
| Mitropolie |
Mitropolia Olteniei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VL-II-m-A-09953 |
| Descriere |
Biserica Urşani cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in Biserica" şi "Sf. Ioan Botezătorul" a fost construită în anul 1800 de către Ioan Urşanu. Este monument istoric şi adăposteşte mormântul marelui om politic, fost prim-ministru al României, Ion Gh. Duca. Biserica „Intrarea în Biserica şi Sf. Ioan Botezătorul” este construcţie de tip trilobat, cu abside poligonale, şi absida altarului decroşată. Biserica se păstrează în forma originară cu adăugirea unui pridvor de lemn în faţa intrării, pridvor deschis cu opt coloane de cărămidă din care două sunt angajate în zid. Pronaosul este acoperit cu o calotă sprijinită pe arce şi console; deasupra pronaosului se ridică o clopotniţă octogonală, cu un turnuleţ poligonal pentru casa scării alipit zidului nordic. Naosul şi pronaosul sunt despărţite printr-un zid plin străpuns pe o deschidere arcuită. Deasupra naosului este o turlă octogonală ce se reazemă în interior pe arcuri şi masive de zidărie construite în prelungirea absidelor laterale. Pridvorul este acoperit cu trei calote sprijinite pe arce şi console. Decoraţia exterioară este reprezentată de un brâu format dintr-un tor cuprins între două rânduri de zimţi, un rând de firide arcuite la registrul superior şi trei medalioane rotunde pe faţada de vest; arcade zimţate la ferestrele turlelor şi cornişe zimţate la biserică şi la bazele turlelor.
Pictură în frescă este originară din 1803. De remarcat în interior portretele ctitorilor, deosebit de numeroase (37 de personaje), care acoperă complet pereţii de sud, vest şi nord din pronaos, prezentând o deosebită valoare documentară, prin reprezentarea exactă a costumelor. Ctitorii, mândri de poziţia lor socială dovedesc o puternică conştiinţă a apartenenţei lor la o comunitate liberă aşa cum erau moşnenii.
Zugravii de la Urşani sunt: Preda din Cioroi (Gorj), Milcu, Gheorghe ucenicul şi cunoscutul Dinu din Dolj, creator de şcoală de pictură, pictura fiind realizată în perioada 1802-1803.
Fresca împodobeşte registrul superior al faţadelor unde sunt pictaţi prooroci, sibile şi filozofi, după tradiţia statuată deja la sfârşit de secol XVIII, început de XIX, în pictarea bisericilor vâlcene de recunoscutul zugrav Dinu din Craiova. Picturile cu sibile, filozofi şi prooroci, ilustrează preferinţa ctitorilor pentru acest gen, într-o epocă de autoritate turcească, în care societatea tinde să se emancipeze şi apare timid, sentimentul naţional.
Linia iconografia din altar constă în scene din Viaţa Fecioarei precum si scene din Vechiul Testament, în timp ce pictura din naos oferă o selecţie de pilde. În pronaos, iconografia este elaborată, deasupra ctitorilor fiind reprezentate scene precum Nunta din Cana, Acoperământul Maicii Domnului, etc. Remarcabil la pictura bisericii din Urşani e neobişnuita "caligrafie" a picturii din pridvor. Apar scene din Geneză, Judecata de Apoi, Martirii ale Apostolilor. Interesante sunt diversele pasări ce apar în Paradis. O altă temă este Sf. Cristofor: Cristofor care, conform legendei, era un bărbat foarte frumos, pentru a nu cădea în ispita iubirii de sine s-a rugat la Dumnezeu sa îl facă urât (cap de lup).
Despre ctitoria ţăranilor de la Urşani, academicianul Răzvan Theodorescu spunea: „Urşani-acest templu al libertăţii ţărăneşti, al mândriei ţărăneşti. Am spus întotdeauna străinilor - străinilor din specialitatea mea - care vor să înţeleagă ce este România şi cum a devenit România modernă: Duceţi-vă la Urşani! Intraţi în acel pronaos în care 40 de Ioni, Vasili, Grigore, Pătru şi alţii, arătaţi numai cu prenumele, au luat locul voievozilor, care te-înconjoară, te-învăluiesc parcă”. |
