HomePage Inapoi
Denumirea Mănăstirea “Tuturor Sfinţilor” Antim
Denumire alternativă Mănăstirea Antim
Parohia Parohia Mănăstirii Antim
Datare 1713
Tip Mănăstire
Cultul ortodox
Localizare pe hartă Localizează pe harta României
Judeţ Bucureşti
Localitate BUCUREŞTI
Adresa str. Mitropolit Antim Ivireanul 29
Episcopie/Arhiepiscopie Arhiepiscopia Bucureştilor
Mitropolie Mitropolia Munteniei şi Dobrogei
Descriere La 5 februarie 1713, de ziua prăznuirii Sfintei Agata, Mitropolitul Antim Ivireanul se hotărăşte să clădească o mănăstire, pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul Sfântul Nicolae, în care se păstra Mirul. De atunci, an de an, scrie el , “să se îmbrace o fată cu ie, cu rochie, cu cizme, cu brâu, şi să i se dea 230 bani, pentru căci în ziua pomenirii sale (a sfintei Agata ), prin descoperire dumnezeiască am hotărât să zidim biserica”. Mănăstirea Antim se află la intersectia dintre strada Justitiei si Antim de la Piata Unirii spre directia Casei Poporului pe partea stanga la numarul 29 se afla situate Manastirea Antim. Purtand hramul "Tutudor Sfinţilor", Manastirea Antim este o manastirea de calugari. Manastirea Antim reprezinta o marturie a culturii Bucureştilor de la inceputul secolului al XVIII-lea. La sf. sec. XVIII, la Manastirea Antim a functionat o scoala de preoti. In anul 1945, s-a infiintat "Manastirea Antim Rugul Aprins" (monahi si intelectuali). Iniţial mănăstirea avea forma unei cetăţi , cu biserica în centru , iar pe laturile ce descriu perimetrul unui pătrat erau chiliile. În fiecare colţ era câte un turnuleţ (T ). Intrarea în incintă se face printr-o poartă , pe sub clopotniţa ( C ). Pe latura sudică se află casele egumeneşti ( E), continuate cu paraclisul , înspre răsărit , în continuare fiind chilii. Punctat sunt reprezentate chiliile noi şi grădina care împreună cu paraclisul Pompilian ( PP), se găsesc în configuraţia actuală a mănăstirii. Realizarea artistică a mănăstirii reprezintă o mărturie elocventă a capacităţilor Sfântului Antim, precum şi vieţii culturale bucureştene de la începutul secolului XVIII-lea. Întregul complex, biserică, chilii, paraclis, clopotniţă, case egumeneşti a fost executat după planurile întocmite de marele ierarh şi sub directa supraveghere, atât arhitectonic cât şi pictural. Biserica este singura ridicată în sec al XVIII-lea cu planul în formă treflată; ferestrele sunt mari, cu ancadramente sculptate în piatră; rozete mari şi bogate; pridvor deschis cu portal monumental; capitelurile şi piedestalurile coloanelor frumos ornamentate cu motive florale. Recunoaştem astfel stilul clasic brâncovenesc, cu o uşoară influenţă a barocului italian. Dimensiunile geometrice ale bisericii sunt 30 metri lungime şi 10 metri lăţime. Naosul cu două ferestre la fiecare absidă aminteşte de structura vechilor biserici sârbeşti . Pronaosul are o formă aproape pătrată. La restaurarea din 1863 s-au adăugat amvonul şi cafasul (pentru cor) executate din lemn de stejar, acelaşi model sculptural cu stranele, de către Carol Storck, anul 1861. Deasupra uşii de la intrare, sub pisanie, se află decoraţia sculptată a emblemei Sfântului Antim, melcul, simbol al credinţei şi smereniei, încadrat de o cunună de lauri şi având în partea superioară o stea. Aceeaşi formă de melc a avut-o şi prima cheie a uşii bisericii, fierăria broaştei aflându-se din 1855 în Muzeul Naţional. Sculptată de Sfântul Antim însuşi, uşa masivă de lemn de stejar de la intrarea în biserică,depăşind în frumuseţe toate realizările artistice de acelaşi gen din vremea sa, capătă strălucirea unei taine duhovniceşti: nu putem intra în biserică decât prin lucrarea Păstorului ( adică uşa) care are ca “descuietoare “ ( cheia) ei credinţa şi smerenia ( melcul). Uimitor înţeles duhovnicesc al unei opere pline de frumuseţe! Tradiţia menţionează că toate sculpturile din piatră ale tâmplei, ale picioarelor coloanelor şi ale ancadramentelor, ca şi pictura din biserica mare şi din paraclis, au fost executate după schiţele mitropolitului ctitor, care a şi pictat câteva icoane pe fresca zidurilor, alături de Preda Zugravul . Sigur, însă ,pictate de el sunt şi cele două icoane, mari laterale din naos, de lângă tâmplă: icoana Tuturor Sfinţilor şi Icoana celor patru sfinţi (Alexie, Nicolae, Antim şi Agata ). Tâmpla de piatră, originală, a fost remontată în anul 1966, adăugându-i-se icoanele împărăteşti şi cele praznicale, executate din mozaic. In prezent Manastirea Antim, este un monument istoric valoros ce are in componenta sa o parte a administratiei patriarhale dar si biblioteca Sfantului Sinod. Manastirea Antim a fost ctitorita de Sfantul Ierarh Antim Ivireanu . Manastirea Antim a fost construita intre antii 1713 si 1715 , in locul unei modeste vechi biserici de lemn. In principiu Manastirea Antim avea forma unei cetati , fiind inconjurata de chilii iar pe la colturi situate turnulete.(http://www.cimec.ro/PaginiGazduite/Antim/home.html)
Lăcaşuri de cult din România; Mănăstirea “Tuturor Sfinţilor” Antim; Mănăstirea Antim; ; 1713; 1713; ; Mănăstire; ortodox; Orthodox; orthodoxe; BUCUREŞTI; ; Bucureşti; ; Arhiepiscopia Bucureştilor; Mitropolia Munteniei şi Dobrogei;