| Denumirea |
Biserica "Sf. Nicolae" |
| Denumire alternativă |
Biserica Mănăstirii Fâstâci |
| Parohia |
Parohia Mânăstirea Fâstâci |
| Datare |
1721-1851 (refăcută cornişa, înlocuită şindrila cu tabla, pardosită cu marmură), renovată catapeteasma, 1891 - refăcut acoperiş, 1912 - refăcută temelia şi tencuită),1934, 1942 (consolidare după cutremure), reparaţii capitale între 1967 - 1977
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Vaslui |
| Localitate |
FÂSTÂCI |
| Comuna |
DENSUŞ |
| Protopopiat |
Protoieria Vaslui |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Episcopia Huşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
VS-II-a-A-06797 |
| Descriere |
Biserica “Sf. Nicolae”, ultima ctitorie voievodala din Moldova, construita in anul 1721 de domnitorul Moldovei Mihail Racovita, asa cum arata inscriptia in piatra, de deasupra intrarii in biserică, in locul unei vechi biserici din sec. al XVII-lea, ctitorie a familiei Palade, din caramida cu fundatie din piatra pe trei nivele, in stil neoclasic, la inceputul sec. al XIX-lea. Monument de arhitectură medievală, cu puternice influenţe munteneşti în domeniul plasticii monumentale. De plan triconc, cu pronaos supralărgit şi pridvor cu arcade trilobate, susţinute pe coloane de cărămidă, turle pe naos şi pronaos, faţade decorate cu panouri, arcaturi în acoladă şi medalioane săpate în tencuială, ancadramente de piatră sculptată.
Biserica zidita in 1721, in stil baroc monumental, este de plan triconc, cu pronaos supralargit si pridvor initial deschis cu arcade trilobate sustinute de coloane de caramida, turle octogonale pe naos si pronaos. Impresioneaza prin plastica decorativa a fatadelor, impartite in doua registre si ornamentate cu panouri, arcaturi in acolada si medalioane adancite in zidarie. Deasupra intrarii in pridvor, pe o placa de marmura, se afla efigia Moldovei si Pisania in limba slavona: " Mihai Racovita voievod prin mila lui Dumnezeu, domn al Moldovei, anul 1721", iar la intrarea in pronaos, dreapta, portretul votiv al ctitorului. Ca structura interna si forma de plan, cat si ca plastica arhitectonica si decorativa, lacasul se numara printre putinele edificii realizate in Moldova in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, alaturi de bisericile Precista si Prorocul Samoil din Focsani. Secularizata in anul 1862, a functionat ca biserica de mir pana in anul 1992, cand s-a redeschis manastirea. In urma cutremurului din 1990, monumentul a suferit grave avarii, fisuri la bolti, pereti si turle, necesitand lucrari de consolidare restaurare. La intrarea in incinta, pe latura de sud, se afla un impunator turn clopotnita construit de egumenul Iosif Gandul in anul 1808, in stil neoclasic, din piatra si caramida. Prezinta un plan patrulater, cu trei nivele, intrare si ferestre cu deschidere in arc in plin cintru, bogat ornamentat la exterior cu pilastri in bosaje de tencuiala si colonete angajate. In prezent se mai pastreaza doua clopote de bronz, turnate in secolul al XVIII-lea. Se afla in curs de consolidare - restaurare dar momentan lucrarile sunt sistate din lipsa de fonduri. Biserica „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Fâstâci. Ctitorită la 1721 de domnul Mihai Racoviţă Cehan, pe locul unei biserici a boierilor Palade din secolul al XVII-lea (a. 1693). A suferit unele transformări în secolul al XIX-lea. Între 1850 şi 1851, a fost pardosită cu marmură de Cararra, învelită cu tablă (iniţial şindrilă), refăcută pictura interioară şi înlocuită catapeteasma, de către egumenul Chiril Strichide. Ca urmare a cutremurului din 1940, ancadramentele de piatră ale uşilor şi ferestrelor au fost înlocuite cu tocuri de lemn, iar pridvorul a fost închis între 1957 şi 1959. Pictura interioară a fost refăcută între 1975 şi 1977, inclusiv portretul votiv al ctitorului, Mihai Racoviţă Cehan vv., şi al soţiei sale, Doamna Ana. Biserică de plan triconc, cu pronaos supralărgit, abside poligonale la exterior şi semicirculare la interior, pridvor pe vest, cu arcade trilobate pe coloane de cărămidă. Este încununată de două turle masive, octogonale, aşezate pe naos şi pronaos. La interior, sistemul de boltire, alcătuit din două bolţi teşite pe pridvor, turle de secţiune octogonală pe naos şi pronaos, semicalotă pe altar, se sprijină pe arcuri dublou. Faţadele sunt structurate pe două registre, separate de un brâu. Registrul superior prezintă nişe circulare sculptate în piatră, decorate cu motive vegetale, încadrate de rame pătrate din cărămizi cu zimţi. Registrul inferior este subliniat de un lanţ de arcaturi trilobate, cu o acoladă sprijinită pe semicolonete angajate şi adâncite în zid. Pisania de pe faţada de vest poartă stema Moldovei, datarea şi numele ctitorului, inscripţionat în slavonă. |
|
