HomePage Inapoi
Denumirea Biserica "Sf. Ilie" Floreşti
Denumire alternativă Biserica Mănăstirii Floreşti
Parohia Mânăstirea Floreşti
Datare 1852-1881; pe ruinele din 1596 şi 1686, reparaţii 1879 - 1883 (ridicată de la ferestre în sus), 1901, 1915 - 1916, 1935 - 1936, 1946 - 1947
Tip Biserică
Cultul ortodox
Localizare pe hartă Localizează pe harta României
Judeţ Vaslui
Localitate FLOREŞTI
Comuna POIENEŞTI
Episcopie/Arhiepiscopie Episcopia Huşilor
Cod oficial LMI 2004 VS-II-m-A-06798
Descriere Biserica Sf. Ilie face parte din ansamblul Manastirii Floresti ( biserica Sf. Ilie, turnul-clopotnita, palatul egumenesc si zidul de incinta), care este unul dintre cele mai importante realizari ale arhitecturii ecleziastice din eparhia Husilor, construit in secolele XVI-XIX, in stil romantic. Manastirea s-a numit la inceput Simila, apoi Florentina pana la mijlocul secolului al XVII-lea, cand a luat numele de Floresti de la satul din apropiere. Biserica a fost construita la sfarsitul secolului al XVI-lea (c.1590) de vornicul Carstea Ghenovici si recladita intre anii 1686-1694 de vornicul Gavrilita Costachi, stranepotul ctitorului si urmasii sai. Afectata de seismele din anii 1738 si 1802, biserica a fost inchinata la manastirea Esfigmen de la muntele Athos in anul 1806, de catre Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei. Biserica actuala a fost recladita din temelii de egumenul Nil, intre anii 1852-1859, pana deasupra ferestrelor. Lucrarile au fost intrerupte din cauza secularizarii averilor manastiresti din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza si au fost finalizate de statul roman, intre anii 1879-1883, prin stradania episcopului Iosif Gheorghian, dupa un proiect intocmit de arhitectul Burelli. In anul 1883, biserica Sfantul Ilie a fost declarata biserica parohiala, functionand sub acest regim pana in anul 1991. Admirabil proportionata, biserica prezinta un plan triconc, soclu de piatra, zidarie de caramida, intarita cu contraforti puternici, strapunsa de o serie de deschideri in arc frant, ce-i dau o silueta zvelta. Fatadele sunt decorate cu elemente neogotice: ancadramente de piatra traforata la ferestre, elementele sculptate inglobate in contraforti, dantelarie de piatra sculptata in arc frant deasupra intrarii, rozasa de piatra traforata pe fatada de apus, friza decorativa sub cornisa, rozete, arcuri in ogiva, etc. Fatada principala este flancata de doua turnuri octogonale alipite ansamblului, solutie intalnita la o serie de constructii religioase dar si laice ale epocii. Turnul-clopotnita, amplasat in partea de sud a incintei, este construit de catre egumenul Nil intre anii 1852-1858 si terminat in 1901 de catre episcopul Iosif Gheorghian. Palatul egumenesc, aflat in partea de vest a bisericii, a fost construit in sec. al XVI-lea , refacut din temelii de egumenul Nil intre anii 1852-1858 (ingloband si pivnitele) si terminat in 1880, cu destinatia de spital (1880-1992). Este realizat in stil neoclasic, cu elemente preluate din repertoriul stilului romantic: friza arcaturi, consolete, casetoane. In plan, prezinta un hol central, cu o scara monumentala, strajuita de sase stalpi laterali, care face legatura intre parter si etaj.