| Denumirea |
Biserica "Sf. Apostol Toma şi Sf. Ecaterina" |
| Denumire alternativă |
Biserica Toma Cozma |
| Parohia |
Parohia "Toma Cozma" |
| Datare |
1807, rep. 1847 şi după 1950
|
| Tip |
Biserică |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Iaşi |
| Localitate |
IAŞI |
| Adresa |
str. Şcoalei 4 |
| Protopopiat |
Protopopiatul Iaşi I |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Iaşilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
IS-II-a-B-04063 |
| Descriere |
Biserica Toma Cozma din Iaşi, a fost construita în anul 1807, pe coasta vestică a dealului "Muntenimii" (mai târziu „mahalaua Păcurarilor”) de banul Toma Cozma şi soţia sa Ecaterina, are două hramuri: "Sfântul Apostol Toma" (Hramul Mare - sărbătorit în Duminica Tomei) şi "Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina" (Hramul Mic – 25 noiembrie), corespunzătoare prenumelor celor doi ctitori principali ai lăcaşului de cult. A fost închinată ca metoh al mănăstirii Ivir de la Muntele Athos, fiind cunoscută şi ca biserică a breslei olarilor. Acestora li s-a alăturat la 1847, Maria Apostol Anastasiu Ketreanca, văduva unui grec descendent din familie de călugări, Apostol Anastasiu, aşa cum rezultă din pisania aflată pe peretele de vest al bisericii. Toma Cozma, primul ctitor al bisericii, a fost un boier ieşean care la începutul veacului al XIX-lea a deţinut mai multe ranguri: şetrar, medelnicer, paharnic şi ban. Biserica ctitorită de Toma Cozma împreună cu soţia sa Ecaterina avea o formă simplă, fără turle şi era de dimensiuni reduse. Cel de-al doilea ctitior al bisericii, Maria Anastasiu Apostol Ketreanca, cu prilejul reparaţiei făcute în anul 1847, a extins pronaosul, a construit „veşmentăria” de pe latura sudică, a adăugat bisericii turnul clopotniţă şi a ridicat un zid împrejmuitor, aşa cum rezultă din pisania de pe peretele de vest al bisericii. În 1924, prăbuşindu-se o parte din bolta pronaosului, se impunea o refacere substanţială; prin lucrările efectuate între anii 1930-1932 s-a reconstruit turnul din cărămidă, s-au realizat contraforturile exterioare si balconul interior pentru cor. In timpul celui de-al doilea război mondial, datorita amplasarii în zona de încartiruire a trupelor germane, biserica a fost afectată de bombardamentul din 20 august 1944, mai ales in zona altarului, fiind refăcută între anii 1950-1954. Intre anii 1980-1982, dupa cutremurul din 1977, s-au efectuat mai multe lucrari, cea mai importanta fiind consolidarea turnului clopotniţă, conferindu-se bisericii înfăţişarea ei actuală. Biserica este zidită din piatră aparentă, în plan trilobat, cu două puternice contraforturi. Altarul şi absidele laterale sunt de formă circulară atât la interior, cât şi la exterior. Prin construcţia turnului clopotniţă, spaţiul de la baza acestuia a completat în mod original spaţiile iniţiale - altar, naos si pronaos - adăugându-se apoi şi un mic pridvor. Biserica deţine icoane pictate de portretistul Giovanni Schiavonni (1804-1848), profesor la Academia Mihăileană în perioda 1837-1838, făcute la comanda mitropolitului Veniamin Costache precum si o icoana zugrăvită de Octav Băncilă şi reprezentându-i pe Sf. Petre şi Ioan. |
