HomePage Inapoi
Denumirea Mănăstirea "Pogorârea Sf. Duh" Dobrovăţ
Denumire alternativă Mănăstirea Dobrovăţ
Parohia Parohia Dobrovăt
Datare 1503-1504
Tip Mănăstire
Cultul ortodox
Localizare pe hartă Localizează pe harta României
Judeţ Iaşi
Localitate DOBROVĂŢ
Comuna DOBROVĂŢ
Protopopiat Protopopiatul Iaşi II
Episcopie/Arhiepiscopie Arhiepiscopia Iaşilor
Mitropolie Mitropolia Moldovei şi Bucovinei
Cod oficial LMI 2004 IS-II-m-A-04150
Descriere Construita de catre Stefan cel Mare si fiul sau Bogdan al III-lea asociat la domnie, între anii 1503-1504, este ultima ctitorie a voievodului moldovean din neamul Musatinilor canonizat în 1992 si care astfel a primit numele de Stefan cel Mare si Sfânt. Alegerea acestui loc pentru manastire nu este întâmplatoare deoarece documentele din sec.XV amintesc de existenta pe valea Dobrovatului în satul Calugareni a unui schit a lui Giurgiu Calugarul cu hramul Schimbarea la Fata si a unei manastiri de la obârsia Dobrovatului. Ansamblul manastirii asa cum este astazi cuprinde doua puncte: biserica ctitorita de Stefan cel Mare, o bisericuta mai mica construita pe ruinele unui paraclis, realizat de domnul Simion Movila în 1607 pentru înhumarea fiului sau Pavel, turnul clopotnita construit în 1743, zidul de incinta si cladirea care adaposteste în prezent chiliile calugarilor. Turnul clopotnita dupa cum arata pisania a fost construit “cu toata cheltuiala si osârdia Sfintiei Sale Chir Macarie Hrisoverghi –monah , pentru vesnica pomenire fost-au sârguitori cu ostenelile dumnealui Stefan Ruset vel paharnic cu giupâneasa dumnealui Maria Sturza.” În anul 1663 hatmanul Nicolae Racovita face importante lucrari de reparatie si construieste o cladire importanta cu pivnite mari. Aceasta cladire în totalitate transformata prin anii 50 adaposteste în prezent chiliile calugarilor trapeza si un mic paraclis. În incinta se mai afla pe latura de N. ruinele unei constructii care ar putea fi de la vechea bolnita (spital) de care vorbesc unele documente. Manastirea, în secolul trecut, dupa secularizarea averilor manastiresti, era în stare de ruina si multa vreme a fost folosita ca închisoare. În perioada comunista, biserica ctitorita de Stefan cel Mare si paraclisului lui Simion Movila au fost administrate de Mitropolia Moldovei sub forma unor biserici parohiale, iar constructia care gazduieste chiliile a fost pe rând scoala si atelier de împletit cosuri din rachita a Inspectoratului Silvic. Dupa 1990, manastirea s-a reînfiintat mai întâi ca manastire de calugarite apoi s-a transformat în manastire de calugari. În deceniul al 7-lea al secolului nostru Comisia Monumentelor Istorice a început un program de restaurare al complexului Manastirii Dobrovat. Din acest program nu s-a realizat decât restaurarea bisericii stefaniene si începutul restaurarii zidului de incinta. Restauarea a fost brusc întrerupta de desfiintarea în l977 a Directiei Monumentelor Istorice si a fost reluata mult mai lent abia în l994 când au început lucrarile de consolidare ale turnului clopotnita, lucrari care sunt si în prezent în curs. Capela construita de Simion Movila pentru a-l îngropa de fiul sau Pavel s-a demolat în urma cutremurului din l986 si a fost reconstruita inabil si cu multe greseli pe fundatia veche cu material de la vechea biserica între anii 1990-1992. Ctitor Stefan cel Mare si fiul sau Bogdan asociat la domnie si Petru Rares care a comandat pictura bisericii.
Lăcaşuri de cult din România; Mănăstirea Pogorârea Sf. Duh Dobrovăţ; Mănăstirea Dobrovăţ; ; 1503-1504; 1503; 1504; Mănăstire; ortodox; Orthodox; orthodoxe; DOBROVĂŢ; DOBROVĂŢ; Iaşi; Protopopiatul Iaşi II; Arhiepiscopia Iaşilor; Mitropolia Moldovei şi Bucovinei;