| Denumirea |
Catedrala "Sfinţii Impăraţi Constantin şi Elena" |
| Denumire alternativă |
Catedrala Patriarhală |
| Parohia |
Parohia Patriarhiei B.O.R. |
| Material de construcţie |
26° 5'52.76" |
| Datare |
1654-1658
|
| Tip |
Catedrală |
| Cultul |
ortodox |
| Localizare pe hartă |
Localizează pe harta României |
| Judeţ |
Bucureşti |
| Localitate |
BUCUREŞTI |
| Adresa |
Aleea Dealul Mitropoliei 21 |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Bucureştilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Cod oficial LMI 2004 |
B-II-m-A-18571.01 |
| Descriere |
Biserica catedrală a fost ctitorită în 1656 de voievodul Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658). Biserica cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost pictată pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Acelaşi domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reşedinţă mitropolitană. În 1925, când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie, Reşedinţa mitropolitană a devenit Reşedinţa patriarhală iar Catedrala mitropolitană a devenit Catedrala patriarhală. În decursul timpului, Catedrala a fost reparată, s-au făcut extinderi şi transformări, dintre care cele mai importante lucrări au avut loc între anii 1792-1799, 1834-1839, 1932-1935, 1960-1962, 1989 şi 2000-2001, 2008.,
Catedrala şi-a recăpătat forma iniţială în urma restaurării realizate între 1960-1962. Ea a fost construită după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, zidită de domnitorul Neagoe Basarab. Ca şi aceasta, este compusă din altar şi naos, înscriind în plan o forma treflată, dintr-un pronaos supralărgit, sprijinit pe coloane din piatră, de secţiune octogonală, prevăzute, la partea superioară, cu remarcabile capiteluri sculptate în manieră compozită şi poleite, iar în elevaţie prezintă aceleaşi patru turle prismatice. La exterior, faţadele Catedralei sunt delimitate de jur împrejur în două registre printr-un brâu de piatră dispus cvasimedian. Pictura murală actuală, în manieră neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (suprapusă, la rândul ei, peste un strat pictural mai vechi). La est de altarul catedralei se află clopotniţa ridicată de voievodul Constantin Brâncoveanu în 1698 şi restaurată în 1956-1958, precum şi coloana cu inscripţii, de formă rotundă, realizată în memoria mitropoliţilor Teodosie (+1708) şi Ştefan al II-lea (+1738), ale căror morminte s-au aflat, iniţial, în acest loc. |
