| Denumirea |
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" şi "Sf. Spiridon" |
| Datare |
1780
|
| Tip |
Biserică de lemn |
| Cultul |
ortodox |
| Judeţ |
Suceava |
| Localitate |
DRĂGUŞENI |
| Comuna |
DRĂGUŞENI |
| Protopopiat |
Protopopiatul Fălticeni |
| Episcopie/Arhiepiscopie |
Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor |
| Mitropolie |
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei |
| Cod oficial LMI 2004 |
SV-II-m-B-05532 |
| Descriere |
Biserica de lemn a fost înălţată în anul 1780 "pe loc" din bârne de stejar de către biv-vel paharnicul Iordache Lazu, ginerele banului Constantin Başotă. Pe grinda peretei despărţitor dintre naos şi pronaos se află o pisanie cu caractere chirilice, având următorul text: "Eu Io(r)dachi Lazu biv. vel. pah(arnic) fiul sto(lnicului) Costachi şi a Catrinii ci-amu ţinutu pe reposatu Marie fata banului Constandinu Başotă şi a Saftii amu făcutu şi al doile biserică aceasta în moşia me(a) Drăguşeni hramu sfinţilor Adormire(a) pre(a) Curatii şi a erarhului Spiridonu. Aceşti nume toate să să pomenească oricine va stăpîni Drăgăşenii căci lasu blăstăm de nu s-ar pomeni în biserică iar calfă am fostu". Biserica este construită din bârne de stejar, cioplite în muchii, îmbinate în sistemul "cheotoare cu dublu zăvor". Monumentul are plan dreptunghiular, de tip navă, cu absida altarului pentagonală decroşată, contraabsidă de aceeaşi formă şi pridvor închis pe latura de sud-vest. Deasupra pridvorului se află un turn-clopotniţa. Vechimea construcţiei este demonstrată de ancadramentul uşii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărţită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos şi altar. Intrarea în biserică se face pe o uşă din lemn de stejar aflată pe partea sudică a bisericii. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul-clopotniţă. Între pridvor şi pronaos este un perete despărţitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Ancadramentul este decorat cu motive animaliere şi vegetale, dispuse simetric pe bârnele verticale încastrate în talpă. Pronaosul are în partea vestică o formă poligonală cu trei laturi, are deasupra sa o boltă semicilindrică. Peretele despărţitor dintre pronaos şi naos este format dintr-un sistem de stâlpi masivi. Naosul are o formă dreptunghiulară, deasupra naosului se află o calotă sferică. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar în decroşurile de nord şi de sud se află proscomidiarul şi diaconiconul. Altarul are o boltă de forma unei calote sferice sprijinite pe un contur octogonal, bârnele bolţii fiind îmbinate în "cheotori". |
